Visul baroc - simbo al colapsului ontologic

Trimis la data: 2009-06-27
Materia: Romana
Nivel: Facultate
Pagini: 24
Nota: 9.45 / 10
Downloads: 0
Autor: Olivia Manescu
Dimensiune: 56kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui referat:
Visul este una din temele care a insotit cultura umana inca de la aparitia acesteia. De-a lungul timpului, el a fost inteles si utilizat in cele mai diverse moduri, fiind integrat si adaptat viziunii despre lume a civilizatiei respective. Cum se intimpla cu orice arhetip longeviv, acceptiile date visului pot fi grupate in trei mari categorii. Cea mai veche acceptiune este cea metafizica; conform acesteia visul are o realitate ontologica si este o poarta de comunicare cu suprarealitatea. Cea de-a doua este cea psihologica, visul fiind vazut ca o manifestare subiectiva a psihicului uman si o usa spre inconstient. Cea de-a treia este cea estetica, visul fiind privit ca o tema literara si artistica, cu o extinsa difuziune in diverse epoci si spatii geografice. Toate marile religii si curente au valorizat tehnica onirica de explorare a lumilor paralele, arhetipul visului trecind prin tot atitea metamorfoze si anamorfoze.
Culturile primitive neolitice nu aveau o reprezentare unificata asupra sufletului. Dupa cum reiese din studiile antropologilor ce s-au aplecat asupra acestor populatii, de la L. Levy-Bruhl la E. Evans-Pritchard, E. Arbman si A. Hultkrantz, primitivii deosebesc mai multe suflete care locuiesc simultan in om, suflete corporale (cele care se manifesta in starea de veghe si confera trupului viata si constiinta) si suflete libere (care se manifesta in stare de inconstienta, la moarte etc.).

"Sufletul de jungla" (bush-soul), spre exemplu, reprezinta forma "eterala" pe care o ia omul (in primul rind samanul) in stare de transa, identificindu-se animalului totemic, intre aceste suflete, un rol important il are "sufletul de vis", forma pe care personaliAZtatea omului o ia in timpul somnului. Pentru conceptia primitiva, in transa onirica omul se dedubleaza, eliberind din trup sufletul de vis, care are posibilitatea de a calatori fara limitarile fizice specifice lumii concrete.

Somnul este, din acest punct de vedere, echivalent transelor provocate de plantele halucinogene, permitind omului accesul la planuri paralele ale realitatii, in samanismul modern, cum este cel descris de Carlos Castaneda, se vorbeste chiar de o "arta de a visa" (art ofdreaming), care consta intr-o serie de exercitii (spre exemplu, a-ti propune sa-ti vezi mina si corpul in vis) ce ii permit "inteleptului" sa-si controleze visul. Pentru saman, atit plantele psihotrope cit si somnul nu produc simple halucinatii, ci provoaca stari alterate de constiinAZta, in care pot fi explorate "realitatile separate" ce inconjoara lumea noastra.

1.2. in mitologia clasica. Dupa cum au aratat cercetatori precum Jan Bremmer, cultura greaca (la fel cu cea nordica sau cea indiana) se resimte, la inceputurile ei, de plurimorfismul animic al vechilor culturi neolitice pe care le mosteneste, in epopeile homerice, imaginile si termenii care desemneaza sufletul sint extrem de diversificate, reunificarea conceptuala urmind sa se petreaca abia mai tirziu, o data cu filosofia clasica. Sufletul de vis (ovsipot) joaca un rol echivalent cu sufletul mortului (xf/urj), amindoua deosebindu-se de manifestarile sufletului in stare de veghe (7tveO(ia, CTCOpocruvr], 0u(ioq, sniGuia etc.).

Sufletul lui Patroclu, mort in confruntarea cu Hector, ii apare in somn lui Ahile sub forma de imagine onirica. Grecii homerici distingeau doua forme de vise, vise adevarate (oveipot), care ies din Hades pe poarta de corn, si vise inselatoare (evunviov), care ies pe poarta de fildes. Daca EVUTIVUX sint simple halucinatii nocturne, fara valoare cognitiva, ovsipoi mijlocesc omului o cunoastere adevarata, aducindu-l in contact cu fiinte supranaturale (suflete ale mortilor, zei, creaturi monstruoase ale noptii).

Visul ii permite omului sa aiba revelatii si sa faca profetii, in Grecia clasica si tirzie, o data cu cultele de mistere, s-au dezvoltat si o serie de- tehnici clarvizionare bazate pe transa onirica. La pestera lui Trofonius sau in templele lui Asclepios se practica incubatia, un somn explorator indus printr-o pregatire speciala (post si purificari, sugestie, izolare, deprivare senzoAZriala), in care zeul sau alta faptura supranaturala i se arata mystului in vis, dindu-i raspunsul la intrebari, indicindu-i moda-

litati de vindecare a unor boli etc. intre disciplinele mantice, care aveau o larga raspindire in religiile antice, un loc important il detineau oniromantia (profetia bazata pe revelatii nocturne) si onirocritica (interpretarea imaginilor din vis). Onirocritica lui Artemidoros este unul din modelele numeroaselor carti de visuri care au circulat si continua sa circule in Europa pina in ziua de azi. in sistematizarile filosofilor tirzii, in special neopitagoreici si neoplatonici, precum Macrobius, visele sfirsesc prin a fi riguros clasificate in cinci categorii, doua corespunzind viselor inselatoare: EVUTWIOV (insomnium) si
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.