Vitoria Lipan

Vitoria Lipan-personaj principal- este o figură reprezentativă de erou popular,întrunind calităţile fundamentale ale omului simplu de la ţară, în care se înscriu cultul pentru adevăr şi dreptate, respectarea legilor strămoşeşti şi a datinilor.Pentru toate acestea, Vitoria Lipan poate fi un personaj mitic de literatură cultă.

Figura Vitoria Lipan ilustrată la începutul în nemişcare sugerează,indirect, neliniştea ei interioară reliefată din exterior spre interior, „ochii ei căprii în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului erau duşi departe.” Îngrijorarea eroinei este cauzată de întârzierea „peste obicei” (73 de zile) a lui Nechifor Lipan, „dragostea ei de douăzeci şi mai bine de ani”, plecat la Dorna să cumpere oi.

Portretul moral reiese mai ales din faptele şi gândurile eroinei,prin caracteriza-rea indirectă. Credincioasă, Vitoria merge la părintele Daniil Mileş pentru sfat şi refuză să creadă că soţul ei întârzie la petreceri mai mult de „o zi ori două”,pentru că „ştie că-l doresc şi nici eu nu i-am fost urâtă”.Dragostea puternică pentru Nechifor o determină să se ducăşi la ghicitoarea satului,baba Maranda,dar nu are încredere nici în prezicerile acesteia,că Nechifor ar fi părăsit-o pentru altă femeie „cu ochi verzi”, aşa că devine tot mai sigură că s-a întâmplat o nenorocire.

Vitoria respectă riguros datinile strămoşeşti, se ghidează în presupuneril ei după semne ale credinţei străbune, precum şi după experienţa sa morală,inutivă,acţionând în funcţie de acestea.Primele semne rău-prevestitoare sunt visele: unul care a „împuns-o în inimă” i-l arată „pe Nechifor Lipan călare cu spatele întors către ea, trecând spre asfinţit o revărsare de ape”, iar altă dată l-a visat rău, „trecând călare o apă neagră.. era cu faţa încolo. ” Alt semn este şi glasul lui Lipan venit din memoria ei afectivă, dar „nu putea să-i vadă chipul.”

Naratorul dezvăluie indirect, frământările eroinei (labirintul interior), de lda nelinişte la bănuială, apoi la certitudinea că ceva rău s-a întâmplat cu bărbatul ei. Inteligentă,dârză şi cu o voinţă puternică, Vitoria se hotărăşte să afle adevărul şi pleacă în căutarea lui Nechifor, pe acelaşi drum anevoios, pe care-l parcursese şi el (labirintul exterior).

Hotărâtă să afşet adevărul şi să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria se opreşte în toate locurile unde poposise şi Nechifor,respectă şi onorează ceremoniile la care asistă, o „cumetrie” şi o nuntă. Superstiţioasă, consideră că şi acesta este alt semn rău-prevestitor, pentru că mai întâi întâlneşte botezul şi după aceea nuntă.

Vitoria reconstituie drumul făcut de bărbatul ei,se amestecă printre oameni ca să poată afla mai multe amănunte,întrebând cu discreţie şi inteligenţă din loc în loc,din han în han,tenace şi dârză,puând cap la cap cele aflate, cu o logică impecabilă, descoperă osemintele lui Nechifor în râpa de sub Crucea Talienilor. Datina înmormântării şi pedepsirea ucigaşilor constituie fapte sugestive pentru caracterizarea indirectă a eroinei. Ea împlineşte şi respectă toate datinile şi obiceiurile înmormântării izvorâte dintr-o credinţă străveche a poporului şi se conduce după legi nescrise, pentru că „cine ucide un om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască.