Vladimir Ilici Lenin

Trimis la data: 2007-04-02
Materia: Istorie
Nivel: Liceu
Pagini: 5
Nota: 8.84 / 10
Downloads: 1633
Autor: Ovidiu Z.
Dimensiune: 273kb
Voturi: 184
Tipul fisierelor: pdf
Acorda si tu o nota acestui referat:
Vladimir Ilici Lenin (rusă: Влади́мир ́Ильич Ле́нин), numele de familie originar: Ulianov (Улья́нов) (22 aprilie (10 aprilie (stil vechi)) 1870 – 21 ianuarie 1924), a fost un revoluţionar rus care a condus partidul bolşevic, primul Premier al Uniunii Sovietice şi fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se crede ca l-a creat ca să-si arate opoziţia faţă de Gheorghi Plehanov care folosea pseudonimul Volghin, după râul Volga; Lenin a ales râul Lena care este mai lung şi care curge în direcţia opusă. Oricum, sunt multe teorii despre provenienţa numelui său, iar Lenin nu a dat vreodată lămuriri de ce l-a ales tocmai pe acesta. Uneori, în Occident, este în mod eronat numit "Nikolai Lenin", deşi el nu s-a numit niciodată aşa în Rusia.

Tinereţea

Lenin s-a născut în Simbirsk, Rusia, ca fiu al lui Ilia Nicolaevici Ulianov (1831 - 1886), un funcţionar civil de rang superior care a militat pentru o mai mare democraţie şi educaţie liberă pentru toţi în Rusia, şi al soţiei sale liberale Maria Alexandrovna Blank (1835 - 1916). Asemeni multor ruşi, avea rădăcini etnice şi religioase foarte amestecate. Avea ascendenţă calmîcă prin bunicii paterni, germană prin bunica după mamă, care era luterană, precum şi evreiască prin bunicul matern (care se convertise la creştinism). Vladimir Ulianov (Lenin) a fost botezat în ritul bisericii ortodoxe ruse.

Vladimir s-a remarcat la studiul limbii latine şi a limbii eline. În mai 1887, fratele său mai mare, Alexandr Ulianov, a fost spânzurat pentru participarea la un complot care urmărea asasinarea ţarului Alexandru al III-lea. Acest fapt l-a radicalizat pe Vladimir şi, la sfârşitul aceluiaşi an, a fost arestat şi exmatriculat de la Universitatea din Kazan pentru participarea la un protest studenţesc. El a continuat să studieze în particular, iar în 1891 a primit licenţa pentru practicarea avocaturii.

Revoluţionarul

Portretul lui Lenin, decembrie 1895În loc să se dedice carierei juridice, el s-a implicat tot mai mult în activitatea de propagandă revoluţionară şi în studiul marxismului. La 7 decembrie 1895 a fost arestat de autorităţi pentru un an, şi mai apoi exilat în satul Şuşenskoe din Siberia.

În iulie 1898 s-a căsătorit cu Nadejda Krupskaia, activistă socialistă. În aprilie 1899 a publicat cartea Dezvoltarea capitalismului în Rusia. În 1900 exilul său ia sfârşit. Călătoreşte prin Rusia şi prin Europa şi publică ziarul Iskra (Scânteia) şi diferite articole şi cărţi legate de mişcarea revoluţionară.

A fost un personaj activ în Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), iar din 1903 a condus fracţiunea bolşevică după ruptura cu menşevicii, ruptură care a fost inspirată, cel puţin parţial, de pamfletul său Ce este de făcut?. În 1906 a fost ales în prezidiul PSDMR. În 1907 s-a mutat în Finlanda pentru motive de siguranţă. A continuat să călătorească în Europa şi să participe la numeroase întruniri socialiste, inclusiv la Conferinţa de la Zimmerwald din 1915.

La 6 aprilie 1917 s-a reîntors la Petrograd, urmărind răsturnarea ţarului Nicolae al II-lea. În acea perioadă a preluat un rol conducător în mişcarea bolşevică, publicând Tezele din aprilie. După o revoltă a muncitorilor eşuată în iulie, Lenin a fugit în Finlanda. S-a reîntors în octombrie, conducând o revoluţie armată cu sloganul "Toată puterea – sovietelor!" împotriva Guvernului provizoriu. Ideile sale de guvernare au fost exprimate în eseul "Statul şi Revoluţia", care chema la o nouă formă de conducere bazată pe consiliile muncitorilor numite soviete.

O bună parte a exilului, începând din 1909, dar şi după cucerirea puterii, Lenin şi soţia lui au avut-o în preajma lor pe Inessa Armand, feministă şi revoluţionară, dar şi, după cum susţin anumiţi istorici, amantă a conducătorului bolşevic, acceptată de prea-toleranta Krupskaia.

Secrete financiare

Nici în Rusia, nici în străinătate, Lenin nu a cunoscut lipsurile materiale. Pe toată perioada exilului el nu a muncit nici măcar o singură zi; a călătorit mult (Berna, Paris, Bruxelles, Zürich, Londra, Stockholm, Berlin , insula Capri, etc), a locuit la hoteluri sau în case închiriate în staţiuni de odihnă. De unde proveneau banii care-i asigurau un trai fără griji?

În ianuarie 1892 tânărul Vladimir Ilici Ulianov ca fost angajat ca asistent al avocatului pledant A. N. Hardin, în slujba căruia a lucrat numai 18 luni. În momentul în care a izbucnit Revoluţia din Octombrie, Lenin era angajat de mai puţin de doi ani.

Trăia Lenin din resursele mamei sale? Maria Alexandrovna Ulianova era pensionară, văduva unui consilier de stat deţinător al Ordinului Stanislas clasa I. Ea mai moştenise de la soţul ei o treime din moşia Kokuşkino. Această cotă din moşie a fost vândută, iar banii au fost depuşi în cele din urmă într-o bancă. Numai că mama lui Lenin a călătorit la rândul ei mult, de trei ori în Elveţia, Germania şi Franţa, de două ori fiind însoţită de fiica sa, Maria (Maniaşa). Aceasta din urmă a petrecut aproape doi ani în Germania şi Franţa.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.