A treia elegie

A treia elegie

A treia elegie
II. Criză de timp
O, scurtă tristeţe, insectă verzuie,/ voi, blânde ouă, locuind un miez de meteor / spart; şi de pălmile mele acoperite / ca să renască un cu totul alt decor.// Camera se varsă prin ferestre / şi eu nu o mai pot reţine în ochii deschişi./ Război de îngeri albaştri, cu lănci curentate,/ mi se pe¬trece-n irişi.// Mă amestec cu obiectele până la sânge,/ ca să le opresc din pornire,/ dar ele izbesc pervazurile şi curg mai departe / spre o altă o¬rânduire.// O, scurtă tristeţe, rămâne / de jur împrejur o sferă de vid!/ Stau în centrul ei şi unul câte unul / ochii din frunte, din tâmplă, din degete / mi se deschid.//

A treia elegie
III. Contemplare
Deodată aerul urlă.../ Îşi scutură păsările în spinarea mea / şi ele mi se înfig în umeri, în ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 16kb
Downloads: 98
Materia: Romana

A doua elegie

“O dată cu existenţa se naşte şi inerţia per¬petuării ei. O dată cu 1 se naşte 2. Doi e asi¬gu¬rarea lui unu, însă fără de mi¬ra¬colul lui unu. Uni¬ci¬tatea eter¬nă nu e cu putinţă. Doi este po¬se¬si¬u¬nea lui unu” (Respirări, p. 103).
La începuturile sale, omenirea, se ştie, era profund mistică, super¬stiţi¬oa¬să şi re¬ligioasă. Fiecare frunză sau pia¬¬tră năştea o di¬vinitate că¬reia oamenii se grăbeau să i se închine. Politeismul se purta ca o broşă pe reverul fie¬cărei comunităţi sau civilizaţii. Şi divinităţile erau abundente încât “în fiecare scorbură era aşezat un zeu”. Ba mai mult, “dacă se crăpa o piatră repede era adus şi pus acolo un zeu. Era de ajuns să se rupă un pod, ca să se aşe¬ze în locul gol un zeu”.

Alte referate despre: povestea elegiei, a cincea elegie, elegie pentru papusa cu tarate

A patra elegie stanesciana

Din păcate, în cazul lui Nichita, spiritul şi trupul vor dez¬gropa securea răz¬boiului, declanşând cea mai lungă şi istovitoare cruciadă consemnată în literatura română. Ra¬portul de com¬plementaritate se rupe, trupul este declarat persona non grata şi trimis în exil, fiind tot¬odată pro¬clamată supremaţia spiritului: „Evul Mediu s-a retras în mine / şi propriul meu trup nu / mă mai înţelege / şi / pro¬priul meu trup mă urăşte,/ ca să poată exista mai departe / mă urăşte./ Astfel,/ el se gră¬beşte să se prăbuşească / în somn / seară de seară.”

Alte referate despre: a patra elegie, a doua elegie stanesciana, a opta elegie stanesciana

A cincea elegie stanesciana

A cincea elegie stanesciana
O analiză a acestui ciclu identifică strădania de a afla cine suntem noi, oamenii, ca specie, ca civilizaţie sălăşluind pe a treia planetă de la Soare; sau, cine sunt eu, ca om, ca individ, într-o ten¬tativă de autocunoaştere, demers necesar pentru o evoluţie spirituală.
În elegia a cincea, luăm cunoştinţă de lumea reg¬nurilor ce ne înconjoară, şi care, din anumite puncte de ve¬dere, ne sunt su¬pe¬ri¬oare, posedând o ştiinţă a simţurilor şi a in¬stinctelor pe care noi, oamenii, o râvnim, dar nu o putem atinge decât accidental, parţial şi vremelnic. Că¬pătând această dimensiune a gândirii, percepţia noas¬tră asupra lumii se schimbă, apropiindu-ne de o realitate obiectivă.

Alte referate despre: a cincea elegie comentariu, a cincea elegie nichita stanescu, a cincea elegie nichita stanescu comentariu

A sasea elegie stanesciana

A sasea elegie stanesciana
Stau între doi idoli şi nu pot s-aleg / pe nici unul, stau / între doi idoli şi plouă mărunt,/ şi nu pot să aleg pe nici unul / şi-n aşteptare-nlemnesc / idolii-n ploaia măruntă. Eu stau / şi nu pot să aleg între două / bucăţi de lemn, şi plouă mărunt şi nu pot / în putreda ploaie s-aleg. Stau,/ şi lemnele, cele două, şi-arată / coastele-albite de ploaia măruntă./ Stau între două schelete de cal / şi nu pot să aleg pe nici unul, stau / şi plouă mărunt, topind pământul / sub oasele albe, şi nu pot să aleg./ Stau între două gropi şi plouă mărunt / şi apa roade pământul cu dinţi / de şo¬bolan înfometat./ Stau cu o lopată în mână, între două gropi / şi nu pot, în ploaia măruntă,/ să aleg prima pe care voi astupa-o / cu pământul muşcat de ploaia măruntă.//
A sasea elegie stanesciana

Alte referate despre: a sasea elegie, a sasea elegie comentariu, ce crezi tu despre a sasea elegie

Elegii - referinte critice

"Elegii - referinte critice"
Nichita “se neagă pe sine” şi, cu toate acestea, generează “inflaţii epigonice”, iar tinerii, datorită lui, îşi construiesc din cerneală “idoli bizari”. Finalul exegezei e aproape indecent: “Autorul celor 11 Elegii, întocmai ca împăratul din basmul lui Andersen, umblă adesea gol printre noi şi ne decidem cu greu să rostim adevărul” (Gheorghe Grigurcu, vol. Teritoriu liric, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972, p. 170-178, cf. Nichita Stănescu interpretat de…, 1983, p. 78-83).

"Elegii - referinte critice"
Nici Alex. Ştefănescu nu a fost un fan al elegiilor, în ciuda faptului că interpretările sale asupra liricii stănesciene în general sunt de un rafinament şi un bun simţ exemplar: “Cele 11 Elegii, departe de a forma un tot unitar, cum s-a spus, sunt ...

Alte referate despre: 11 elegii referinte critice, george calinescu-referinte critice, referinte critice mihai eminescu

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte

11 Elegii, o poveste de dragoste si de moarte
Altă dată, în Antimetafizica, Nichita a reluat ideea că la baza cărţii a stat un eveniment dramatic: “Această carte, în ciuda tristeţii fundamentale care a stârnit-o şi a austerităţii ei aproape totale, mi-a adus cel mai mare noroc literar, încât, uneori, mă gândesc surâzând amar: uite, domnule, ce noroc poate să-ţi aducă un nenoroc bine exprimat!” (Nichita Stănescu, în Antimetafizica, 1985, p. 102-103).
De fapt, ce se întâmplase?

Alte referate despre: daca oameni s-ar gindi la dragoste si la moarte -, daca oameni s-ar gindi mai des la dragoste si la moarte, moartea in romanul ultima noapte de dragoste intaia

Elegia a noua

Ou mare! Silabă răcnită / într-o perpetuă creştere smulsă / fără tavan stalactită / sedusă./ Ouă concentrice, negre, sparte / fiecare pe rând şi în parte./ Pui de pasăre respins de zbor,/ străbătând ou după ou,/ din miezul pământului pân'la Alcor,/ într-un ritmic, dilatat ecou./ „Sinele” încearcă din „sine” să iasă,/ ochiul din ochi, şi mereu / însuşi pe însuşi se lasă / ca o neagră ninsoare, de greu./ Dintr-un ou într-unul mai mare / la nesfârşit te naşti, nezburată / aripă. Numai din somn / se poate trezi fie¬care, -/ din coaja vieţii nici unul,/ niciodată.//

Alte referate despre: elegia a noua, elegia a noua referat, elegia a noua a oului

Elegia oului

Apartenenta la mit e limpede: “De la ou ni se trage…”. De aceeasi parere a fost si sculptorul Constantin Brancusi , preluand mitul oului ca tema pentru lucrarile Nou nascut (vezi cele sapte versiuni) si Inceputul lumii. Un exeget avizat al creatiei Brancusiene, Mircea Deac, este de parere ca artistul roman ar fi luat contact cu acest mit prin filosofia tibetanului Milarepa, dar si prin intermediul basmelor autohtone (Mircea Deac, Brancusi - surse arhetipale, Editura Junimea, Iasi, 1982, p. 21); folclorul romanesc a conservat elementele unei mitologii stravechi, de o poezie dulce si o filosofie viguroasa, etica.

Alte referate despre: elegia oului, nichita stanescu elegia oului, elegia oului a noua

A zecea elegie stanesciana

Omul Fanta
Nu sufăr ceea ce nu se vede,/ ceea ce nu se aude, nu se gustă,/ ceea ce nu se miroase, ceea ce nu încape / în încreierarea îngustă,/ scheletică a insului meu,/ pus la vederile lumii celei simple,/ nerăbdând alte morţi decât morţile / inventate de ea, să se-ntâmple./ Sunt bolnav nu de cântece,/ ci de fe¬restre sparte,/ de numărul unu sunt bolnav,/ că nu se mai poate împarte / la două ţâţe, la două sprân¬cene,/ la două urechi, la două călcâie,/ la două picioare în alergare / neputând să rămâie./ Că nu se poate împarte la doi ochi,/ la doi rătăcitori, la doi struguri,/ la doi lei răgind, şi la doi / martiri odihnindu-se pe ruguri.//

Alte referate despre: a zecea elegie, a zecea elegie sunt versuri, comentariu poeziei a zecea elegie

Arhiectura din a treia generatie (romantica)

Perspectiva generala

Aceasta epoca in arhitectura a inceput odata cu dezvoltarea impetuoasa a stiintei si tehnicii, si se caracterizeaza prin folosirea, in primul rand, a materialelor artificiale produse in industria constructiilor: cimenturi Portland, materiale ceramice diverse, oteluri de calitate superioara, sticla armata, materiale plastice si, mai ales, betoane armate iar, ulterior, precomprimate. Folosirea pietrei (travertine, marmura) se face numai la cladirile monumentale, ca placaje si elemente de decoratie, iar lemnul este, in mare masura, industrializat prin executarea de placi agglomerate, placi fibrolemnoase, melaminate etc. Industrializarea contructiilor a insemnat totodata realizarea de elemente ...

Alte referate despre: generatia romantica, roboti generatia a treia, motive romantice scrisoarea a treia

Bolile in Lumea a Treia

However, typhoid is a very dangerous infection and an infected individual must get medical help as soon as possible, because pneumonia or peritonitis (perforated bowel) are common complications. Diagnosis comes from isolation of Salmonella typhi from the blood or stool of an infected person.The best protection is to avoid consuming food or water that may be contaminated. For foreign travelers, drinking only boiled water or carbonated beverages and eating only cooked food, lowers the risk of infection.

Alte referate despre: bolile din lumea a treia, bolile in lumea a treia, bolile copiilor in lumea a treia

A treia lovitura de stat evreiasca

4.Teodor Brates. "-La Televiziune a aparut Teodor Brates, ginerele calaului Nicolschi din perioda dictaturii urmasilor lui Cain, alaturi de Petre Popescu si George Marinescu, transmitand o stare de groaza in toata tara. Potrivit acestora, in Bucuresti nu erau decat teroristi si securisti, care atacau si ucideau, arabi platiti ca sa ucida, erau otravite apele, aruncate in aer uzinele termice si barajul de la Dambul Morii, etc."(Ieronim Hristea, De la steaua lu David la steaua lui Rothschild, Editura Tara Noastra, Bucuresti 2004). Numai neadevaruri, dar care erau de natura sa provoace un razboi civil. Si altii, de la Televiziune, pe care ii stim cu totii.

Alte referate despre: lovitura de stat de la 23 august 1944, lovitura de stat 23 august 1944, lovitura de stat a lui cuza

Roma

Se pot admira de asemenea creaţiile din timpul Renaşterii romane sau al barocului, stiluri care s-au îngemănat, dând naştere unei arte si a unui mod de viata specifice oraşului de pe Tibru. Piazza Navona, cu binecunoscuta sa fântâna, este plina de viata, Piazza di Spagna – atât de eleganta, iar Piazza della Rotonda – de o perfecta armonie.

Orice excursie la Roma trebuie încununata cu vizitarea Vaticanului. Aici se pot vedea, printre altele : piaţa Sf. Petru, cu faimoasa colonada a lui Gian Lorenzo Bernini, catedrala Sf. Petru ( adăpostind celebra Pieta a lui Michelangelo ), Muzeul Vaticanului si Capela Sixtina cu renumitele fresce ale aceluiaşi Michelangelo. Cei cărora le plac plimbările prin parcuri pot admira grădinile Fanese, unde curgerile de apa, atât de adorate de locuitorii Romei, sunt impresionante.

Alte referate despre: roma antica, roma antica referat, referat roma antica

China

Capiatala Chinei este Beijing, cel mai populat centru urban este
Shanghai. China are peste 20 de orase mari cu o populatie minima de 1
milion de locuitori. Profile de orase:

Alte referate despre: referat china, china, china antica
Referate afisate : 15
Medie note: 8.36 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.