Acizii nucleici adn si arn
Acizii nucleici ADN si ARN
MATERIALUL GENETIC (informatia genetica)-ACIZI NUCLEICI-GENA–CROMOZOM
Definitie: Compusi chimici macromoleculari (POLINUCLEOTIDICI) ce au rol in stocare, decodificare si transmitere de informatie genetica. Structura: Acidul nucleic prezinta ca unitate de baza NUCLEOTIDA
-baza azotata
-zaharul
-radicalul fosforic
ADN si ARN-acizii nucleici
-> Misteriosul factor transformator al doctorului GRIFFITH. În 1928, bacteriologul J. Griffith comunica la Cambridge o experienţă extrem de ciudată.Lucra de la un timp cu pneumococi, o specie de microbi care provoacă pneumonii la om şi la animale. El poseda două tipuri de asemenea pneumococi, tipul II şi III, care se deosebesc între ele prin caracteristici biochimice uşor detectabile.
ADN-ul
Fiecare nucleotida consta din 3 unitati: o molecula de zahar, un grup de fosfati si unul sau patru compusi diferiti ce contin baze. Nucleotidele dintr-un brat al lantului sunt intr-o asociere specifica cu nucleotidele corespunzatoare din celalalt brat al lantului ADN. In anul 1953 biochimistul american James D.Watson si britanicul biofizican Francis Crick au publicat prima descriere a structurii ADN-ului. Modelul lor s-a dovedit atat de important pentru intelegerea sintezei ADN-ului incat in 1962 au primit premiul Nobel pentru medicina.
Descoperirea ADN-ului
Descoperirea ADN-ului, in zilele noastre ,toata lumea stie ca ADN-ul ,un acid nucleic ,dirijeaza modul de dez-voltare al celulei. Oamenii de stiinta au aflat toate amanuntele despre ADN in maniera atat de obisnuita stiintei adica pe cai foarte ocolite .In primul rand,descoperirea ADN-lui a necesitat realizarea de progrese in trei domenii complet separate: citologie ,genetica si chimie. Dupa ce Gregor Mendel a redescoperit legile ereditatii in 1900,s-a nascut un considerabil interes pentru cauzele acesteia
Acidul deoxiribonucleic -ADN
Proceduri si instrumente
Cateva instrumente si proceduri au fost inventate pentru a studia si a manipula ADN-ul. Enzime specializate numite enzime restrictionate gasite in bacterii se comporta ca si niste foarfeci moleculare pentru a “taia” coloana vertrebrala a moleculelor de ADN. Utilizarea acestor enzime si-a gasit intrebuintarea in ingeneria genetica in modul in care aceste enzime au fost folosite pentru a “taia” fragmente din molecule de ADN. Tehnologia consta in indepartarea unei gene specifice unui organism si implantarea acesteia intr-un alt organism.
Acizi nucleici
GENETICA este o ramura a stiintelor biologice care studiaza ereditatea si variabilitatea organismelor vii, fiind una dintre cele mai tinere stiinte.
Denumirea de acizi nucleici a fost introdusa de biochimistul Richard Altmann (1899), datorita combinarii selective cu coloranti bazici a acestora. Altmann folosind o metoda de preparare a nucleinii, a obtinut rezultate asemanatoare cu cele ale lui Miescher.
Acizii nucleici rolul si structura lor
GENETICA este una dintre cele mai tinere ştiinţe. Actul ei de naştere a fost lucrarea lui GREGOR MENDEL “Cercetări asupra hibridări plantelor”. GENETICA este o ramură a ştiinţelor biologice care studiază ereditatea si variabilitatea organismelor vii.
Evolutia omului - pareri impotriva evolutionismului
Mentionăm aici un aspect interesant al manualului. La pagina 139 scrie că "după structura florilor, leguminoasele sunt foarte asemănătoare cu rozaceele", iar la pagina 140 găsim scris: "Retineti că în organizarea florii de leguminoase au avut loc modificări importante fată de rozacee."
Deci chiar si autorii manualului recunosc faptul că există diferente importante. Asemănările sunt putine si superficiale. Dar nici acolo unde există asemănări mai importante nu rezultă descendenta. Profesorul Nicolae Paulescu sublinia faptul că dacă descendenta implică asemănarea, asemănarea nu implică descendenta. ([14], [16]) Cunoastem aceasta si din geometrie: teorema poate fi adevărată si reciproca falsă. Dacă un triunghi este echilateral, atunci este isoscel. Reciproca e falsă.
Din faptul că este isoscel, nu rezultă că este echilateral. Asa si aici: descendenta implică asemănarea, dar asemănarea nu implică descendenta.
Faptul că asemănarea nu implică descendenta ...
Acizii nucleici
Acizi nucleici ADN-ul reprezinta materialul genetic din care sunt alcatuite genele majoritatii organismelor si este localizat exclusiv in cromozom; fiecare cromozom contine cate o molecula de ADN. Rezulta din polimerizarea unor monomeri denumiti dezoxiribonucleotizi. Prezenta in cromozom a ADN-ului a fost relevata de chimistul german R.Feulgen, in 1924, prin utilizarea unui colorant vital -fuxina bazica care coloreaza rosu-violaceu cromozomii; substanta din cromozomi, care reactioneaza specific cu colorantul, era ADN.
Acizi nucleici
Cercetări ulterioare au dovedit, însă, că aceste două tipuri de acizi nucleici sunt prezente în toate organismele vii, având rol important în desfăşurarea proceselor vitale normale şi patologice; acizii dezoxiribonucleici sunt substanţele de bază în aparatul genetic, care asigură ereditatea şi variabilitatea, pe când acizii ribonucleici au mai mult rol funcţional legat de sinteza proteinelor.
Acizi nucleici ADN-ul reprezintă materialul genetic din care sunt alcătuite genele majorităţii organismelor şi este localizat exclusiv în cromozom; fiecare cromozom conţine câte o moleculă de ADN. Rezultă din polimerizarea unor monomeri denumiţi dezoxiribonucleotizi.
Prezenţa în cromozom a ADN-ului a fost relevată de chimistul german R.Feulgen, în 1924, prin utilizarea unui colorant vital -fuxina bazică- care colorează roşu-violaceu cromozomii; substanţa din cromozomi, care reacţionează specific cu colorantul, era ADN. James ...
Acizi, baze, saruri
Acizi, baze, saruri Am intalnit in capitolele precedente, cativa acizi, de exemplu: acidul clorhidric, HCl, acidul percloric, HClO4, si acidul sulfuric, H2SO4. Din experienta zilnica ne sunt cunoscuti unii acizi organici, ca de exemplu acidul acetic , CH3COOH, din otet si acizii din fructele acre, de exemplu acidul citric din lamaie.
Acizi si baze
Acizi si baze
Antagonistii acizilor au fost numiti alcalii ( de la cuvantul arab al kalium, cenuse de plante). Extractul apos al cenusei din lemn, lesia (de la cuvantul latinesc lixivium), are proprietatea de a curata pielea si textilele (detergenta), are un gust caracteristic (lesietic) si produce o senzatie unsuroasa la pipait. Alcaliile restabilesc culoare albastra a turnesolului inrosit de acizi, fac sa dispara gustul acru al acizilor si puterea lor de a descompune piatra de var. Cu alte cuvinte, alcaliile neutralizeaza acizii.
Acizii si intrebuintarile lor
1. Dioxidul de Sulf (SO2)-intrebuintari
In stare gazoasa, dioxidul de sulf se utilizeaza ca materie prima pentru fabricarea acidului sulfuric, ca decolorant pentru fibrele textile (matase si lana), drept conservant pentru pulpa de fructe in vederea industrializarii acestora si ca dezinfectant datorita actiunii sale bactericide.
In stare lichefiata, dioxidul de sulf se intrebuinteaza la extragerea selectiva a hidrocarburilor aromatice din titei si ca agent frigorific.
Oxizi, baze, saruri, acizi
Oxizi cu valenta II. Elemntele care formeaza oxizi cu valenta II se afla in grupa a II-a , a IV-a (principale). Grupa a II-a principala : oxid de beriliu (BeO), oxid de magneziu (MgO), oxid de calciu (CaO), Oxid de strontiu (SrO), oxid de bariu ( BaO), Oxid de radiu (RaO);
Grupa a IV-a principala : oxid de germaniu (GeO) , oxid de staniu (SnO) , oxid de plumb (PbO);(restule de elemente nemetale Oxizi nemetalici )
Alte elemente care formeaza oxizi cu valenta II : oxid de zinc (ZnO), oxid de mercur(HgO), oxid de fier II ( FeO), oxid de cupru (CuO).
Acizi si baze
Acizi si baze
In timpul vietii, la scoala sau in afara scolii, se intalneste adesea notiunea de acid. Daca analizam compozitia unui acid, putem observa ca in molecula sa intra unul sau mai multi atomi de hidrogen, care pot fi inlocuiti de metale cu formare de saruri.
Acizii si bazele
Acizii si bazele
De altfel, ionii de hidrogen, adica protoni fara invelis de electroni, desi pot avea o viata trecatoare in stare gazoasa , nu pot exista liber in solutie apoasa (si nici in alti dizolvanti) din cauza tendintei lor extreme de a se combina cu moleculelei apei, sub forma de ioni de hidroniu, H3O+ si, in mod similar, cu moleculele multor altor dizolvanti. Dupa J.N. Bronsted (1923) un acid este o specie ce are tendinta de a ceda un proton, iar o baza, o specie ce are tendinta de a accepta un proton, conform ecuatiei: AH(A-+H+
AH este numit acid conjugat al bazei A- si invers ecoatia nu inpune nici o restrictie in cea ce priveste sarcinile electrice ale acidului si bazelor.
Medie note: 8.48 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!