Argumentare iarna de vasile alecsandri pastel
Iarna de Vasile Alecsandri - pastel
Iarna de Vasile Alecsandri adica pastelul care este o poezie descriptivă, în care autorul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de un colţ de natură, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfârşit de toamnă”) sau aspecte din viaţa plantelor şi a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspeţii primăverii”).
Poezia este compusă din patru catrene cu măsura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic. În această operă este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurată pe două părţi, prima cuprinzând primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj în care gerul este cumplit şi satele sunt îngropate în nămeţi. Partea a doua, care este de fapt ultima strofă, tabloul este însufleţit de apariţia soarelui şi de oprirea ninsorii.
Prima strofă conturează tabloul unei ierni cumplite, dominată de ninsoare şi ger. Elementele din planul terestru se îmbină în această strofă cu cele din planul cosmic: „din văzduh”, „plutesc în aer”, ...
Izvorul Noptii,Emotie de toamna,Lacul
Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial ‘tainic’, de subst. provenit din adj. cu functie de apozitie simpla ‘adancii’precum si de metafora ‘o mare de intuneric’. Vb.dubitativ ‘a parea’ care se constituie intr-un singur vers sug. faptul ca emotia puternica pe care i-o trezeste frumusetea iubitei il determina s-o confunde la un moment dat cu intregul univers incarcat de mistere. Inversiunile prezente in poezie ‘tainic curge’,‘asa-s de negrii’au menirea de a scoate in evidenta impresia puternica pe care i-o produce e-ul liric frumusetea iubitei dar si misterul iubirii.
A doua secventa a discursului liric se constituie intr-o concluzie a versurilor anterioare. Omagiul adus in prima sec. iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de oximoronul ‘asa-s de negrii/lumina mea’. Reluarea adj.‘negri’ la superlativul absolut pentru a expr. consecinta pe care o are asupra e-ului liric,vraja datorata frumusetii ochilor iubitei are in acelasi timp rolul ...
Emotie de toamna, Nichita Stanescu - analiza stilistica
“aripi ascutite pana la nori” si-l va duce pe “eu” intr-o alta dimensiune,de unde isi va vedea iubita plina de amaraciune,in bratele si in inima altui barbat:”ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain/si el o sa se inchida cu-o frunza de pelin”
Emotie de toamna
Nichita Stănescu este o apariţie de excepţie pe scena liricii româneşti contemporane. Poezia sa, prin originalitatea viziunii poetice, prin noutatea limbajului, prin gradul înalt al metaforizării acestuia, şochează cititorul nu de puţine ori şi lasă loc interpretărilor, fiind ceea ce se poate numi o poezie deschisă, ale cărei sensuri cititorul le poate înţelege potrivit gradului de cultură sau structurii sale sufleteşti
Tema iubirii
Cuplul presupune si prezenta persoanei iubite. In prezent si activ este doar eul liric- indragostitul- pe cand fiinta iubita este o imaginatie a mintii poetului (Lacul), fie o prezenta reala (Izvorul noptii) sau ca interlocutor indiferent la implorarea iubitului (Emotie de toamna). Eul liric o cheama, o adora, o implora pe iubita sa.
Nichita Stanescu - Universul poetic
De fapt, elegiile sunt “definiţii” filosofico-lirice ale unor concepte fundamentale ale existenţei poetului. În elegii tema este suferinţa de diviziune, tânjirea după unitate: “Durere a ruperii în două a lumii / Ca să-mi pătrundă prin ochii, doi / Durere a ruperii în două a sunetelor / Lumii, / Ca să-mi lovească timpanele, două” (“Elegia 4”). Refacerea unităţii primordiale nu este posibilă până când poetul nu va şti limba ierbii, a sâmburilor, a stelelor.
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Realizarea artistica a poeziei „Iarna”
Strofele-catren cu versuri lungi, de 15-16 silabe dau trairilor respiratie, fiind croite parca pe masura spectacolului iernii. Rima imperecheata, ritmul trohaic impletit cu cel iambic confera muzicalitate poemului.
Iarna de Vasile Alecsandri
Iarna de Vasile Alecsandri - În opera lui Vasile Alecsandri un loc aparte îl ocupǎ pastelurile în care a cântat frumuseţea naturii.Ca şi George Coşbuc, Alecsandri cântǎ natura în toate anotimpurile dar anotimpul preferat este iarna, înfǎţişat în poeziile:”Iarna”,”Gerul”,”Viscolul”, ”Miezul iernii”etc. Pastelul “Iarna” a apǎrut în revista “Convorbiri literare” în aprilie 1868.Iarna de Vasile Alecsandri
Istoria unui galben de Vasile Alecsandri
PARAUA (plesnind de ciudă): Râde dracul de porumbrele negre!... Dar nu vezi, ciuntitule, cât eşti de ros de chila zarafilor?... nu te vezi că ai ajuns în trei colţuri, că ai scăzut şi ai slăbit cât un irmilic de cei noi?... Ţi-ai pierdut toţi dinţii, sărmane, şi vrei să mai muşti pe alţii?
Imn lui Stefan cel Mare - Vasile Alecsandri
Prin intreaga sa creatie, Vasile Alecsandri si-a dovedit respectul fata de trecutul de lupta al poporului, dragostea de tara si atasamentul fata de inaltele valori ale neamului.
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandrii este scriitor si om politic. Participant la Revolutia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea principa-
telor, sprijinitor al Razboiului de Independenta. A ramas in constiinta posteritatii ca deschizator de drumuri, innoitor de modalitati literare, avind merite deosebite in oreintarea literaturii romanesti pe fagasul national si popular. In 1878, felibrii din Montpellier il premiaza pentru Cantecul gintei latine . Aceasta distinctie il confirma, o data in plus, in postura de “bard” al natiunii.
“Tatal a fost inzestrat cu neobisnuita putere de munca si initiativa,stingind o avere considerabila in tot felul de concesiuni publice si slujbe administrative, unele foarte importante, ca aceea de vames al Vistieriei, detinuta de 14 ani(1830-1844) si de director la Arhivele Statului (1849-1850). Mama poetului, Elena, era fiica pitarului Dumitrache Cozoni. Om cu oarecare carte ...
Pastelurile - Vasile Alecsandri
In vesnica rotire a anotimpurilor, Toamna, cea mai rasfatata de poetii
romani, are la V. Alecsandri un singur pastel:"Sfarsit de toamna".
Imaginile ei constracteaza cu cele ale verii, avand corespondente cu
pictura lui Andreescu "Padurea desfrunzita". Anotimpul ramane bogat
reprezentat in lirica romaneasca, prin Eminescu, Pillat "In vie", Goga
"Coboara toamna", Voiculescu "Faurirea toamnei", Bacovia "In gradina",
Blaga "Bunatatea toamnei", demonstrand tot atitea valente ale
anotimpului si reprezentari estetice. Astfel, preludiu poate fi
sugerat de poezia lui Alecsandri si Goga, un crescendo al anotimpului
se afla in creatiile celor trei siluete masive ale poeziei -
Voiculescu, Blaga, Bacovia, ultimul declansand spectacolul tragic
shakesperean, Blaga propunand-o ca pe un catar ...
Vasile Alecsandri - viata si activitatea literara
Vasile Alecsandri s-a nascut la 21 iulie 1821 la Bacau. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o in casa parinteasca. Intre 1828-1834 Alecsandri isi face studiile la pensionul lui Chenim.
Vasile Alecsandri - note bibliografice
Vasile Alecsandri întreprinde o lunga calatorie în sudul Frantei, în Spania si în nordul Africii. Relatarea partiala a acestei calatorii se cuprinde în "ziarul de calatorie" Calatorie în Africa. Scriitorul intercaleaza în cursul relatarii diverse episoade narative, ca Cel întâi pas în lume (publicat initial în 1841 în "Albina româneasca" sub titlul Pierderea iluziilor) si Suvenire din Italia. Monte di Fo, publicat tot acolo, în 1843.
Iarna de Vasile Alecsandri
Repetitia cuvantului "alb" subliniaza culoarea dominanta a tabloului.
Sugestia albului este realizata si prin cuvinte: "zapada", "troiene",
"fulgii", "gheata", "ninge", "ninsoare" sau "zale argintie" sau prin
mijioace fonetice (prin repetitia vocalei "a"): "Tot e alb pe camp, pe
dealuri, împregiur, în departare, / Ca fantasme albe plopii însirati
se pierd în zare".
Balta Alba de Vasile Alecsandri
Naratiunea realizata sub forma unei povestiri orale a taAZnarului pictor francez este introdusa prin procedeul insertiei, prin formule specifice. Initial strainul rosteste o formula de adresare ceremonioasa: JJomnilor, [...] dati-mi voie sa va istoAZrisesc si eu partea cea mai curioasa din calatoria mea". La cadrul initial se revine la sfarsitul povestirii, calatorul provocau du-i pe ascultatori la discutie:
Aspecte primitive ale filosofiei gerontologiei
Aspecte primitive ale filosofiei gerontologiei
Care este semnificatia respiratiei? Este o schimb gazos, prin expiratie si inspiratie, cu mediul extern. Care este sensul rolului sistemului circulator sanguin? Pare a fi ultra clar: sa transporte sangele prin intreaga retea de vase. Datorita unei conexiuni intre digestie si sange, aceasta circulatie are ca o consecinta deasemenea si alimentarea.
Aspecte primitive ale filosofiei gerontologiei
Medie note: 8.30 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!