Basmul povestea lui harap alb
Basmul - Povestea lui Harap-Alb
Basmul “Povestea lui Harap-Alb” se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult deoarece are un autor, Ion Creangă, care prin împletirea elementelor reale cu cele fabuloase creează fantasticul, ca specific străvechi, însă, în această creaţie narativă, Creanga îmbină supranaturalul popular cu evocarea realistă a satului moldovenesc de unde reiese şi originalitatea unică a acestei creaţii.
Eseu despre Harap Alb
Cu alte cuvinte, eroul lupta pentru impunerea unor valori morale si etice: corectitudine, onoare, iubire liber consimtita, etc… Cel care nu respecta codul este pedepsit, dar si iertat alteori , oferindu-i-se sansa reintegrarii. In basmul cult, lucrurile se pot complica. Nu in totdeauna raul este pedepsit cum se cuvine, sau in orice caz, pedepsirea lui este interpretabila, ca in Ivan Turbinca.
Povestea lui Harap-Alb - Ion Creanga
In basmul Harap-Alb, intruchiparea raului absolut nu e zmeul, nu e balaurul sau alt animal fabulos, ci un om.Un om ca toti ceilalti, cu o singura deosebire: el e un span. Dupa parerea lui Calinescu, raul e reprezentat de un span, pentru ca „in popor exista o straveche credinta potrivit careia o deficienta sau o anomalie fiziologica e insotita de o afectiune morala corespunzatoare”.
Basmul - Harap Alb
Conform opiniei lui Mircea Eliade, mitul in basmul Harap-Alb reda o istorie sacra, el dezvaluie sacralitatea infaptuirilor zeilor sau eroilor mitici. Deci mitul ar fi o “iruptie a sacrului in profan”. Mitul si ritualul erau secrete pazite cu strasnicie.
Harap alb
Cu ajutorul basmului, generatii intregi de oameni simpli au trecut peste grijile zilnice, refugiindu-se intr-o lume pe care si-o doreau si in realitate si in care intotdeauna binerele invinge raul. Aceasta este de-altfel, alaturi de ideea de fantastic,cea mai importanta trasatura a basmului,constituindu-se in tema acestuia. basmul popular este reflectarea felului de a gandi si a simti a poporului roman relatand intamplari fabuloase care devin simboluri ale vietii sociale si ale caracterelor omenesti.
Argumentare basm cult - Harap alb
Acţiunea se desfăşoară lineară, succesiunea secvenţelor narative este redată prin înlănţuire. Coordonatele acţiunii sunt vagi, prin atemporalitate şi aspaţialitatea convenţiei: „Au cică era odată într-o ţară un crai care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară. (...) Ţara în care împărăţea fratele cel mare era tocmai la o margine a pământului, iar crăiia ăstuilalt la altă margine.” Fuziunea dintre real şi fabulos se realizează încă din incipit. Reperele spaţiale sugerează dificultatea aventurii eroului, care trebuie să ajungă de la un capăt la celălalt al lumii; în plan simbolic: de la imaturitatea, la maturitate.
În basm sunt prezente clişeele compoziţionale. Formula iniţială, „Amu cică era odată”, şi formula finală, „Şi veselia a ţinut ani întregi, şi acum mai ţine încă.”, ...
Caracterizarea personajelor - Harap-alb
- personaj individual, adjuvant
- „dihanie de om” – hiperbola personaj fabulos
- grotesc : urât, comic - din portretul fizic: aspectele urâte prezentate în manieră comică - „urechi clăpăuge”, „buzoaie groase şi dăbălăzate”
- umanizat: cu sentimente, comunică (limbaj specific omului), gândeşte, are simţuri şi mentalităţi.
- Prezentat prin proză rimată şi ritmată specifică stilului oral şi cu ajutorul cifrelor magice – „douăzeci şi patru de stânjeni de lemne”
- „ceva de spăriet”, trăsătură ce reiese din caracterizarea indirectă făcută de narator, în care descrie felul său de a sufla „buza de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de dedesupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele”.
Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult in revista Convorbiri literare la 1 august 1877. In povestea lui Harap-Alb pot fi identificate particularitati ale basmului popular: opozitia bine-rau, povestirea unor intamplari fantastice si a unor personaje imaginar,triunful binelui asupra raului.
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Ion Creanga a modificat radical personalitatea eroului din basmul traditional,umanizandu-l. Fiul cel mic al craiului,a luat decizia de as incerca norocul,dupa ce fratii lui n-au izbutit sa treaca de proba-cursa intinsa de tatal lor imbracat in blana de urs pentru a le verifica voinicia.Scopul era ca sa poata ajunge la fratele sau Verde Imparat pentru ai urma la tron,deoarece acesta nu avea decat fete.
Poveste lui Harap-Alb de Ion Creanga
Acolo il asteapta insa surpriza :furios ca nu a reusit sa-l piarda, Spanul ii taie capul.Echilibrul il restabilesc insa calul si fata : animalul nazdravan il omoara pe impostor, iar fata il invie pe Harap-Alb, folosindu-se de obiectele magice aduse de cal de la muntii care s ebat in capete.Eroul este rasplatit : primeste imparatia, totul sfarsindu-se cu o nunta.
Harap-Alb - Bacalaureat
Deşi în „Povestea lui Harap-Alb” – operă de creaţie prin excelenţă – este schimbat tiparul de construcţie specific basmului popular, elementele care încadrează proza în clasicism şi realism sunt dominante.
Povestea lui Harap-Alb
De fiecare data ii sar in ajutor personaje imaginare cu unele cu puteri neobisnuite. Basmul se incheie la fel ca si cel popular cu o nunta la care se petrece mult timp.
Caracterizarea lui Harap Alb
Caracterizarea lui Harap Alb - La început el este decât cel de-al treilea fiu al unui crai. Nu are nume pentru cã nu are identitate. El se va individualiza mai târziu, odatã cu întâlnirea cu Spânul.
Povestea lui Harap-Alb
Reţinem vorbele pline de adevăr, expresie a supărării (dezamăgirii părinteşti): ,,- Ce mânca văd eu bine că ai, despre astă nu e vorba, fătul meu, zise craiul posomorât, dar ia spuneţi-mi, ruşinea unde o puneţi? Din trei feciori câţi are tata, nici unul să nu fie bun de nimica?"
Povestea lui Harap-alb
Ajutat de felurite personaje, povăţuit de cal, însoţit de nişte simpatici monstri; Harap-Alb se descurcă de minune în toate împrejurările. în final impostorul este demascat şi pedepsit şi, eroul este răsplătit primind binecuvîntarea împăratului Verde, împărăţia şi pe fiica îmţăratului Roş.
După cum se vede, Povestea lui Harap-Alb (1877) apare ca un mic roman de aventuri, realizat însă în cel mai autentic spirit popular, respectînd adică tematica, compoziţia epică, eroii, ajutoarele lor, precum şi mijloacele de exprimare specifice prozei populare.
Harap Alb
Pe tot parcursul cãlãtoriei sale el este supus la probe, care sunt, la rândul lor, tot ritualuri de iniţiere, prin care feciorul trece treptat de la profan la sacru. Drumul sãu nu este unul fizic, ci spiritual, de continuã perfecţionare, dar şi ireversibil: “Şi cine apucã a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rãmânea pânã la moarte.”
Prima probã este aducerea salãţilor din Grãdina Ursului. Se dovedeşte a fi prudent şi slab de înger, descuranjâdu-se încã de pe acum.
Povestea lui Harap Alb
Drept rasplata pentru milostenia aratata sfintei Duminici deghizata in cersetoare, mezinul primeste sfatul de la aceasta sa ia
calul, cizmele si hainele cu care tatal sau a fost mire pentru a izbavi. Calul descoperit cu tava de jaratec dupa trei incercari va
devenii tovarasul si slujitorul tanarului , are si puteri supranaturale : vorbeste si poate zbura.Intamlarile cu cersetoarea si calul pun in evidenta naivitatea tanarului. Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurealabirint simbolic ambivalent loc al mortii si al regenerarii . Cum are nevoie de un initiator, cele trei aparitii ale spanului il determina sa incalce sfatul tatalui si il face sluga pe span.
Medie note: 8.13 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!