Caracterizare personajul danila prepeleac
Caracterizarea personajului Danila Prepeleac
Danila urmeaza sfatul fara mare convingere si naratiunea se complica in contiunare pe 3 motive: calatoria, care le inglobeaza e celelalte 2, trocul si prostia omeneasca. Eroul schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gasca si aceasta pe o punga goala Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea.
Indignat acesta il sanctioneaza dar se indupleca sa-I mai dea odata carul Insa Danila distruge carul iar fratele sau ii spune ca “mai bine s-ar fi calugarit” ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele 2 parti ale basmului.
Partea a doua reprezinta planul fabulos in care Danila se transforma din pacalit in pacalitor. Vroind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar, Danila isi atrage impotrivirea dracilor care incearca sa-l faca sa renunte la idee apoi il supun la niste probe in urma carora isi dovedeste istetimea. Danila reuseste sai pacaleasca pe draci castigand banii. In aceasta a doua parte ...
Danila Prepeleac
Această secvenţă face legătura dintre cele două părţi ale basmului.
Partea a doua reprezintă planul fabulos în care eroul pătrunde cu aceiaşi dezinvoltură cu care a făcut şi trocul. Voind să construiască o mănăstire în care să rămână călugăr, eroul îşi atrage împotrivirea dracilor care îl mituiesc să renunţe la această idee, apoi îl supun unor probe în urma cărora el îşi dovedeşte isteţimea: fuga în jurul iazului, alergarea, trânta, chiuitul, aruncarea buzduganului, blestemul.
Epoca Marilor Clasici
Ioan Slavici este nuvelistul de exceptie ai epocii marilor clasici.Operele sale(Popa Tanda,Scormon,Gura satului,Budulea Taichii,Moara cu noroc,Comoara, Padureanca) evoca viata satului transilvanean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea,surprind transformarea sociala sau morala a personajelor aflate sub influenta patimii fie erotice,fie de bani .
Danila Prepeleac
Povestitorul ne introduce intr-o lume arhaica descrisa cu paduri
"feciorelnice, apusuri misterioase, meleaguri incremenite in vechime".
Se sugereaza o intoarcere in timp, intr-o lume primitiva. Apoi se
povestesc intamplarile personajului narator legate de un proces in
care achitase un taran ce vanase o caprioara (in realitate aceasta
fusese omorata de lupi, fapt ce urmeaza a fi demonstrat de narator).
Danila Prepeleac Carac
Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga.Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti.
Danila Prepeleac Rezumat
Intr-o zi, cel mare ii spune sa se duca la targ cu cei doi boi ai sai, sa ii vanda si sa cumpere un car si doi boi mai mici.Zicand aceste, danila ia boii si se duce cu ei spre targ. Pe drum insa el intalneste un um cu un car nou care mergea singur la vale. Impresionat, eroul da boii in schimbul carului, dar vazand ca la deal nu megre asa usor, hotaraste sa scape de el si il da in schimbul unei capre. Insa capra se smucea in toate partile, incat ii era acum lehamite de dansa.
Danila Prepeleac de Ion Creanga - rezumat
În această operă literară autorul Ion Creangă ne prezintă povestea lui Dănilă Prepeleac. Într-un sat locuiau doi fraţi ,amândoi însuraţi.Cel mare era harnic şi grijuliu însă cel mic era sărac şi avea o mulţime de copii.Fratele mai mic avea o soţie bună la suflet,iar cel mare avea o soţie zgârcită şi nu avea copii. Cel mic avea o pereche de boi buni la muncă,dar nu avea car aşa că insista mereu la fratele său să-i mai lase carul. Soţia celui mare încerca să-l convingă să nu îi mai dea carul fratelui său deoarece îl va strica.Într-o zi ,convins de soţia sa îi spuse fratelui său mai mic,să îşi vândă boii şi să-şi cumpere alţii mai mici,iar din banii rămaşi să-şi cumpere un car.
Ion Creanga
Data înscrisa de mâna lui Creanga în Fragment de biografie si
acceptata de multi istorici literari e contestata de alti cercetatori,
care afirma ca povestitorul s-a nascut, de fapt, la 10 iunie 1839,
conform singurului document autentic: o condica (mitrica) de
nou-nascuti din Humulesti, descoperita si publicata de arhivistul
iesean Gh. Ungureanu.
Clopotnita de Ion Druta - Caracterizarea personajelor
Turcul
El ocupa un rol secundar in operă.El e profesor de istorie şi un bun prieten a lui Horia. Numele semnifică salvarie,dorinţa de a munci. Autorul îl caracterizează fiind un bărbat înalt cu umeri mari. Hori ail caracterizează josuţ,smolit,rotunjor,semana cu o taciune fierbinte scos din vatră, pe care soarta îl aruncă dintr-o palmă în alta.Avea îndemnare şi preicepere cu nemiluita.La cei 30 de ani el ştia să are,să semene,ştia a curăţi via,a pune pătlagele la murat,putea fi zidar şi timplar la nevoie.
Relatia dintre doua personaje in basm
Referat despre Relatia dintre doua personaje in basm
Sunt in asentimentul celor afirmate de G.Calinescu deoarece personajele basmului au intr-adevar un statut aparte, sunt fiinte himerice cu o psihologie misterioasa. Basmul este specia epica in care este valorificata categoria estetica a fabulosului, a miraculosului, fiind structurat pe un singur plan epic, cu o actiune conventionala ( subiectul este organizat pe o schema narativa stereotipa), la care participa personaje sau forte supranaturale, neindividualizate, definite ca functii, ca arhetipuri. Basmul cult imita relatia de tip oral, dar scriitura poarta marcile originalitatii autorului.
Tipologii de personaje
Tipologii de personaje
3. Intelectuali
Ştefan Gheorghidiu - Ultima noapte de dragoste,întîia …
Apostol Bologa - Pădurea spînzuraţilor
Titu Herdelea - Ion; Răscoala
Zaharia Herdelea - Ion
Ladima - Patul lui Procust
Fred Vasilescu - Patul lui Procust
Felix - Enigma Otiliei
Manole Crudu - Moartea unui artist
Allan - Maitreyi
Gavrilescu - La ţigănci
Ana Baciu caracterizare personaj
Fiind orfana de mama,Ana incearca sa traiasca iubirea din cauza ca tatal ei nu-i arata afectiune. Cand in sfarsit crede ca a gasit ceea ce cauta,ramane dezamagita ,iluzia sfarsindu-se repede dandu-si seama ca Ion o vrea tot pe Florica.
Personajul apare chiar de la inceputul romanului ,fiind prezentata jucand cu foc alaturi de Ion .Din momentul in care Ion o saruta in livada,Amna incepe sa traiasca iluzia.Cand fiul Glanetasului se bate la crasma intareste perceptia falsa a Anutei facand-o sa se simta flatata. El stie ca nu trebuie sa treaca pe la ea pentru ca astfel il va dori mai mult.
La hora Anuta se arata timida si indragostita . Mai tarziu in episodul de la coasa ,Ana il vede pe Ion si pe Florica si sufera,dar trece peste aceasta dovedind faptul ca este indragostita.In episodul de la nunta Ion o priveste mereu pe Florica o strange la piept inflacarat in vazul tuturor spre rusinea Anei.
Ion - prezentare romanului rezumat caracterizarea personajelor
Referat despre Ion - prezentare romanului rezumat caracterizarea personajelor
După încercările nuveliste care sunt tributare naturalismului („Culcuşul” , „Golanii”),el conturează în romane de autentică valoare ipostaza individuală şi colectivă a ţăranului roman („Ion” , „Răscoala”),dar scrie şi romane psihologice în care introspecţia este făcută cu mult talent: „Pădurea Sânzuraţilor” , „Adam şi Eva”, „Ciuleandra”.
În volumele: „Mărturisiri literare”şi „Amalgam”,prozatorul îşi concentrează formula estetică.Porneşte de la ideea că „arta este creaţie de oameni şi de viaţă”,dar avertizează că acest tip de artă nu înseamnă o copiere a realităţii,respingând relismul fotografic: „a crea nu îneamnă a copia după natura indivizilor existenţi:asemenea realism ar fi mai prost decât o fotografie proastă”.
Scriitorul se declară anticolofil:”prefer să fie expresia bolovănească dar să spun ...
Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga - Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult
Prin caracterizare indirectă se realizează apoi portretul spiritual al fiului încă neiniţiat. Acesta nu se grăbeşte să îşi revendice drepturile, ci caută în sine răspunsul la problema destoiniciei proprii. Ajutorul năzdrăvan apare sub forma unei bătrâne care cere milostenie. Aceasta face parte din categoria personajelor confidente şi are rol important în iniţierea eroului. Replica fiului, mijloc de caracterizarea indirectă, demonstrează egoism şi concentrare asupra sinelui: „acum am altele pe capul meu”. Insistenţelor bătrânei tânărul îi răspunde cu opacitate, mâniat, dovedind lipsă de cunoaştere umană, pripeală.
Caracterizare Sobieski - caracterizarea personajelor
REGELE SOBIESKI
Insusirea fundamentala a regeleui polon ste trufia . Orgolios peste masura , nu accepta postura de invins si de aceea ia cu usurinta hotarari negandite . Orgoliul regelui este sugerat si indirect prin felul in care solul se adreseaza plaiesilor in numele lui , neuitand nici titlurile , nici amenintarile .
Lipsit de stapanire si impulsive , se pripeste din nou , cand ia hotararea de a-i spanzura pe plaiesi . Chiar atunci , cand trebuie sa recunoasca vitejia plaiesilor , formula- rea nu evidentiaza admiratia , ci incercarea de a-si salva orgoliul ranit : “ati avut cinstea a va impotrivi cinci zile , regelui de Polonia “ .
Desi prezentat sumar , Sobieski este o personalitate complexa , evoluand de la un orgoliu nemarginit la un oarecare echilibru reuseste sa-si salveze demnitatea , dand ascultare sfatului intelept a lui Iablonovski .
Enigma Otiliei - caracterizarea unui personaj feminin
Enigma Otiliei - caracterizarea unui personaj feminin
Aparut in martie 1938, romanul Enigma Otiliei prezinta viata burgheziei bucureste din prima jumatate a secolului nostrum.Titlu original al romanului a fost Parintii Otiliei, scriitorul avand in vedere ideea paternitatii.Desfasurarea epica este lenta, conflictul fiind determinat de incercarile membrilor clanului tulea de a pune mana pe averea lui Costache Giurgiuveanu.
Enigma Otiliei - caracterizarea unui personaj feminin
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Valoarea literara a basmului cult “Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este data atat de evolutia firului narativ,cat si de constructia unei tipologii exemplare. Harap-Alb este protagonistul eponim al basmului care se incadreaza intr-o tipologie inedita,conturata pe baza unor trasaturi definitorii.
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Evolutia personajului Stefan Gheorghidiu
Al doilea plan este timpul psihologic, spontan, caracterizat de memorie involuntară şi de flash-back-uri, prezent în istorisirea mult mai subiectivei poveşti de iubire dintre el şi femeia pe care şi-o credea predestinată. Discuţia de la popotă, dintre camarazii săi, îl face să sară cu gândul peste începutul relaţiei lor, direct în mijlocul îndoielilor şi frământărilor: „bănuiam că mă înşală”. Revine la memoria unor timpuri mai dulci abia când este cuprins de reproşuri din partea conştiinţei, şi îşi aminteşte transformarea sentimentelor sale din orgoliu în iubire. În fine, prima parte a romanului se încheie cu evenimentele imediat dinaintea începerii războiului.
Merceologie - telefoane mobile
Dupa un proces lung, tribunalul da o decizie de divort si Creanga are
câstig de cauza, în procesul cu Ileana, primind copilul în îngrijire.
Constantin avea 12 ani si tatal sau grijuliu cauta o casuta potrivita.
O gaseste în mahalaua Ticau si se muta în bojdeuca (asa îi spunea
povestitorul) de valatuci, acoperita cu dranita. Ca gospodina, o aduce
pe Tinca Vartic, o fata-tiitoare, cu care va trai toata viata, fara sa
se casatoreasca legitim.
Medie note: 8.09 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!