Comentariu cuvant de tudor arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
Menirea scriitorului este aceea de a-si alege cele mai potrivite cuvinte pentru a exprima intreaga bogatie de sensuri. Pentru creatorul unei opere, universul creatiei este sens, viata, armonie de sunete si culori.
Lumea recompusa in poezie este o lume fictiva. Textul poetic reflecta un univers al inchipuirii si al esentelor, greu de definit, ilustrat prin cateva metafore sugestive: "suflete de molecule"(viata in miniatura), "tandara de curcubeie"(armonie de culori), "scama de zare"(infinit), "drojdii de roua"(prospetime).
In sintagma "nimicul nepipait" poetul reliefeaza cu ajutorul epitetului, originalitatea ca pe o caracteristica importanta a creatiei poetice.Poezia este constituita din 3 strofe si un monostih, cu rima preponderent imperecheata, masura versurilor fiind inegala.
Intrunind toate aceste trasaturi (exprimarea directa a sentimentelor, marcile lexico-gramaticale ale eului liric, precum si prezenta limbajului artistic) opera literara "Cuvant" de Tudor Arghezi are toate ...
Cuvant de Tudor Arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
A fost publicata in volumul ,,Carticica de seara", in anul 1935 si este o arta poetica argheziana ce exprima conceptia poetica despre forta cuvantului.Prin puterea lui, cuvantului poate crea sau distruge.
Cuvant de Tudor Arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Trăsăturile artistice ale textului
1. Raportul dintre autor şi cititor este exprimat prin folosirea unor verbe la pers. I, a unor pronume de pers. I şi a II-a şi a unui subst. în cazul vocativ „cititorule”
2. Verbele folosite la modul indicativ, conjunctiv sau condiţional(aş fi voit sã fac, sã strecor, am răscolit) au în vederea creaţiei, exprimând diferite etape ale acestuia.
Cuvant - Tudor Arghezi
Astfel, metafora ,,intelesuri-furnicile” raportat la ,,slove-micile” e expresia stradaniei autorului de a comunica ganduri, sentimente cititorului, insufletind natura inconjuratoare. Pentru Arghezi, poezia e o armonie de sunete interpretate de vietatiile marunte, in loc de instrumente muzicale:
,,Mi-a trebuit un violoncel
Am ales un brotacel”
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Poezia transfigureaza artistic aspecte legate de facerea lumii, construirea unui univers de eden rezumandu-se catre final la viata terestra. Divinitatea este reprezentata prin aparitia lui Dumnezeu, Creatorul omenirii imbracand in poezii semnificatii neobisnuite,
Adam creat din “praf si nitelus scuipat” devine “radacina” lumii, cel care mai tarziu va fi donatorul unei coaste pentru a putea fi creata Eva, pentru ai fi urmat plictisul.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care ...
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:În psalmi, poetul se zbate între nostalgia unei comuniuni şi ruptura bruscă, acuzatoare, rece. Dincolo de drama metafizică, Psalmii sunt însă şi mărturia căutării disperate a poeziei care să exprime adevărul. Aceasta se poate observa şi în poezia de faţă, când poetul aduce o rugăciune, o cerere în faţa lui Dumnezeu.
În prima strofa am putea considera cuvântul cheie “suferinţă”, deoarece acesta e şi sentimentul dominant al întregii poezii. Eul liric vine în faţa celui Atotputernic cu sfială şi reverenţă şi îi cere ceva spiritual, nu ceva material, adică un sfat, un cuvânt. Acest lucru e din nou o caracteristică specifică Psalmilor arghezieni pentru că, de pildă, în Psalmul (3),“Tare sunt singur”, poetul îi cere lui Dumnezeu “un pui de înger”, ceea ce reprezintă tot o povaţă, dar spus metaforic.
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu ...
Prefata - Tudor Arghezi
Secvenţa următoare defineşte relaţia autor-cititor. Autorul i se adresează direct cititorului, adresâdu-I-se întâi cu “Domnule”, pentru ca mai apoi săl numească “Domnule Confrate”.Între cei doi-autor şi cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directă, sinceră şi făcută cu modestie. Relaţia autor-cititor este atât de strâsă, încât eul liric se confesează, ca mai apoi să-l sfătuiască.
O furnica de Tudor Arghezi
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica” si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”.
Cuvant - Tudor Arghezi
Lacusta în loc de harpa, scatiu în loc de cimpoi, pe baza unor
trasaturi comune de sens: sunete, forma fizica, elementele structurale
care le compun.
Testament -Tudor Arghezi
Incipitul poeziei consta intr-o adresare de la un asa zis tata la un fiu spiritual, acest lucru se subantelege prin folosirea sintagmei : ,,fiule''. Aceasta sintagma ii comfera deja cititorului un asa zis cititor. Prin aceastra adresare facuta printr-un monolog, poetul ii comfera drept mostenire un cadou spiritual : ,, un nume adunat pe-o carte".
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Autorul sugereaza aceasta imperfectiune a omului din lipsa unei extravagante a bazei din care divinitatea a facut fiinta omeneasca. Adevarul biblic revelat este neluat in seama de autor, el prezentandu-si propria viziune asupra facerii, netinand cont de adancimea faptei si de sacralitatea infaptuirii. „Aluatul gresit” reprezinta o exprimare aproape apofatica, poetul se foloseste de aceasta, aflandu-se in imposibilitatea unei explicarii a imperfectiunii. Experienta monahala a lui Tudor arghezi a fost o importanta resursa si punct de plecare in abordarea temelor religioase. Poezia „Adam si Eva” ascunde o ipostaza a neintelesului, prin „jocul crearii”.
Testament de Tudor Arghezi
-> incipidul conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual contine ideea mostenirii spirituale "un nume adunat pe-o carte" care devine simbol a identitatii optinute prin cuvant.
Tudor Arghezi - Universul poetic
Poezia filozofica arghezianase adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.
Medie note: 8.19 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!