Compozitia chimica a acizilor nucleici
Compozitia chimica a celulei
Compozitia chimica a celulei
Peste 95% din masa celulei este reprezentata de 4 elemente:oxygen,carbon,hydrogen si azot. Alte cateva procente sunt reprezentate de CA,P,K,S,Na,Fe,Mg,Cl,Cu, s.a. Dupa modelul de participare la alcatuirea substantei vii, elementele chimice au fost inpartite in:
•macroelemente:O,C,H,N,P,K,Ca,S,Mg,Fe,Na,Cl,Al
•microelemente:Mn,B,Sr,Cu,Ti,Zn,Si,Bo,Br,F,Rb,Sn,Ni
Compozitia chimica a celulei
Acestea se afla in proportii cuprinde intre miimi de procente,zecimi de miimi de procente si sutimi de miimi de procent.
•ultramicroelemente:As,Mo,Co,I,Pb,Hg,Ag,Au,Ra
Aceestea se afla in proportii infime,de ordinul milionimilor de procent. Micro- si ultramicroelementele, participand in proportii atat de mici in viata celulei, au fost denumite oligoelemente. Elementele chimice din celula vie nu sunt independente ci sub forma de compusi sau substante organice si anor ...
Acizi nucleici
Cercetări ulterioare au dovedit, însă, că aceste două tipuri de acizi nucleici sunt prezente în toate organismele vii, având rol important în desfăşurarea proceselor vitale normale şi patologice; acizii dezoxiribonucleici sunt substanţele de bază în aparatul genetic, care asigură ereditatea şi variabilitatea, pe când acizii ribonucleici au mai mult rol funcţional legat de sinteza proteinelor.
Acizi nucleici ADN-ul reprezintă materialul genetic din care sunt alcătuite genele majorităţii organismelor şi este localizat exclusiv în cromozom; fiecare cromozom conţine câte o moleculă de ADN. Rezultă din polimerizarea unor monomeri denumiţi dezoxiribonucleotizi.
Prezenţa în cromozom a ADN-ului a fost relevată de chimistul german R.Feulgen, în 1924, prin utilizarea unui colorant vital -fuxina bazică- care colorează roşu-violaceu cromozomii; substanţa din cromozomi, care reacţionează specific cu colorantul, era ADN. James ...
Acizii nucleici
Acizii nucleici - Întrucât s-a constatat că deosebirea dintre ei constă în natura componentului glucidic ( acizii timonucleici conţin în molecula lor dezoxi-D-riboza, iar acizii zimonucleici conţin D-riboza), denumirile lor au fost înlocuite cu denumirile de acizi dezoxiribonucleici ( ADN ), şi acizi ribonucleici (ARN). Cercetări ulterioare au dovedit, însă, că aceste două tipuri de acizi nucleici sunt prezente în toate organismele vii, având rol important în desfăşurarea proceselor vitale normale şi patologice; acizii dezoxiribonucleici sunt substanţele de bază în aparatul genetic, care asigură ereditatea şi variabilitatea, ...
Acizi, baze si saruri
Acizi, baze si saruri
De asemenea dispar proprietatile bazei (gustul lesietic si proprietatea de a colora turnesolul in albastru). Din cauza pierderii acestor proprietati se spune: acidul a fost neutralizat sau baza a fost neutralizata. La neutralizarea unui acid printr-o baza ia nastere o sare. Combinatiile diferitelor elemente cu oxigenul, oxizii, sunt de doua feluri. Unii, cum sunt SO3 sau P2O5, dau acizi cand se combina cu apa. Acesti oxizi se numesc anhidride de acizi. Alti oxizi dau baze prin combinare cu apa. Printre acestia se numara oxizii metalelor alcaline, ca oxidul de sodiu, Na2O, care da NaOH, oxizii metalelor lacalino-pamantoase, ca oxidul de calciu, CaO, care da Ca(OH)2, si altii.
Legaturi chimice
Legaturi chimice
Prin transformări chimice,atomii au posibilitatea de a ajunge într-o stare de energie minimă.În reacţiile chimice,între atomi se stabilesc anumite forţe,numite legături chimice.Acestea se clasifică în: ionice,covalente şi metalice.Care este originea şi natura forţelor ce se manifestă în substanţe? Primul răspuns la această întrebare a fost dat de teoria electronică a legăturii chimice, elaborată de către G.N.Lewis şi W.Kossel,în 1916.Conform acestei teorii,legăturile chimice se realizează cu participarea electronilor din învelişul exterior al atomilor, numiţi electroni de valenţă.
Echilibrul chimic
Exemple de echilibre chimice
reactia de sinteza a amoniacului
H2 +3 H2 (2NH3
-oxidarea dioxidului de sulf la trioxid de sulf
2SO2 + O2 ( 2SO3
Formule chimice
Dintre formulele unei combinatii chimice cea structurala este singura care oglindeste legatura dintre structura si proprietatile acesteia. Cunoscandu-se structura unei combinatii chimice, conform teoriei lui A.M.Butlerov, pot fi deduse proprietatile combinatiei chimice respective si invers, cunoscandu-i-se proprietatile, poate fi dedusa structura. De exemplu, dimetileterul, CH3-O-CH3 si etanolul, CH3-CH2OH, desi au aceeasi formula moleculara, C2H6O, fiind izomeri, se deosebesc intre ei prin structura si proprietati. Def: Formula chimica reprezinta notarea prescurtata a unei molecule cu ajutorul simbolurilor chimice si al indicilor. Formula chimica are doua semnificatii: - calitativ indica felul atomilor componenti; - cantitativ la scara microscopica reprezinta o molecula , iar la scara macroscopica reprezinta un mol de molecule.
Acizii si intrebuintarile lor
Acidul Sulfuric (H2SO4 )- intrebuintari
Acidul sulfuric este folosit:
- la fabricarea altor acizi( HF, HCl, HNO3, H3PO4);
- la obtinerea unor saruri anorganice ( sulfatul de sodiu, de potasiu, de zinc, de cupru, de aluminiu, de fier, etc.);
- la fabricarea ingrasamintelor minerale( sulfatul de amoniu, superfosfatii, ingrasamintele complexe); din productia mondiala de H2SO4 industria ingrasamintelor minerale consuma peste 25%;
- in industria de sinteza organica, ca agnt de deshidratare, hidroliza, condensare si de esterificare, in procesul de sulfonare, etc. De asemenea, se intrebuinteaza la fabricarea fenolului, a alcoolilor si a acizilor grasi sulfonati, ...
Celula-prezentare generala
Celulele organismelor animale (celulele organismelor vegetale sunt diferite) prezinta o membrana de plasma,in care se afla citoplasma cu aspect gelatinos si aproximativ 12 tipuri de organite. Fiecare celula hepatica,sau hepatocita,are un diametru de aproximativ 10-20 de microni (adica 0,01-0,002 milimetri).Ea contine majoritatea tipurilor de organite si e responsabila cu o serie de reactii chimice legata de hrana digerata si toxine.
Celula
c)lipidele-C,H,O(simple sau compuse)
din punct de vedere structural:fosfolipide-alcatuirea stratului membranar
din punct de vedere functional:hormoni sterolici
din punct de vedere enrgetic:1g=>9,3 kcal
Celula vegetala - desen
Celula vegetala
Celula-prezentare
CELULA-PREZENTARE
Celula este unitatea structurală funcţională şi genetică a materiei vii,capabilă să-şi ducă viata independent şi interdependent.Cel care a introdus pentru prima oară noţiunea de celulă a fost Robert Hooke în anul 1665.
Mult mai târziu,o dată cu perfecţionarea microscopului optic,a devenit posibil şi studiul a câtorva componete celulare precum:membrana,citoplasma,nucleul,vacuolele,etc.
Structura celulei plantelor,adică celula vegetală,a fost descrisă de către M. Schleiden în 1838,şi mai apoi a fost descrisă şi celula animală de către T.Schwann în 1839.După puţin timp a luat naştere teoria celulară,care susţine,în principal,că toate plantele şi animalele sunt alcătuite din celele nucleate.
Celula-prezentare
Proprietăţi fizice ale celulei:
Celulele au diferite forme.Acestea pot fi sferive,ovale,cilindrice,prismatice,stelate,cubice,fusiforme, fusi-
forme,poliedrice,etc.
Dimensiunile celulelor-majoritatea ...
ADN si ARN-acizii nucleici
ADN si ARN- acizii nucleici in 1928, bacteriologul J. Griffith comunica la Cambridge o experienţă extrem de ciudată. Lucra de la un timp cu pneumococi, o specie de microbi care provoacă pneumonii la om şi la animale. El poseda două tipuri de asemenea pneumococi, tipul II şi III, care se deosebesc între ele prin caracteristici biochimice uşor detectabile. De asemenea, avea unele eprubete cu culturi virulente, care provoacă moartea şoarecilor folosiţi în experimente, şi alte eprubete cu culturi de pneumococi „blânzi”, care nu omorau şoarecii.
Acizi nucleici
Componenta de baza a acizilor nucleici se structureaza in felul urmator:
- pentoza (dR sau R) se leaga cu o baza azotata printr-o legatura N - glucidica si formeaza nucleozidul;
- nucleozidul legat cu o molecula de acid fosforic formeaza nucleotidul,
Rolul ingrasamintelor chimice in agricultura
Obtinerea compostului este baza principala a fertilizarii terenului. Se poate obtine compost dintr-un asternut permanent pentru animale, utilizand atat partea solida a dejectiilor animal, cat si urina. Se poate composta orice material organic nepoluant, prezent în ferma: balegar de la bovine (cel mai bun), ovine, cabaline, gunoi de pasare, resturi vegetale, ca: paie, fan, ierburi (înainte de formarea semintelor), resturi de la curatatul pomilor, coarde de vita de vie, fire de lana, fulgi de gaina, cenusa de lemn, resturi de fructe si legume.
Medie note: 8.25 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!