Constructia si functionarea mecanismului motor
Motorul automobilului - constructie si functionare
Mecanismul motor, numit si mecanismul biela-manivela, constituie principalul ansamblu al motorului cu ardere interna, cu piston. El are rolul de a transforma miscarea de translatie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o miscare de rotatie a arborelui cotit.
Organele componente ale mecanismului motor se impart in organe fixe si organe mobile.Din grupa organelor fixe fac parte: blocul cilindrilor, chiulasa si carterul. Grupa organelor mobile cuprinde: arborele cotit si volantul, bielele si pistoanele cu bolturile si segmentii,
Mecanismul de distributie:asigura deschiderea si inchiderea supapelor, la momente bine precizate pentru a face posibila evacuarea gazelor de ardere si umplerea cilindrului cu gaze proaspete ( amestec aer-combustibil).Instalatia de alimentare:cu combustibil are rolul de a asigura curatirea (filtrarea) si introducerea in cilindrii motorului a combustibilului si a aerului (fie in amestec, fie separat), in anumite proportii bine stabilite. Instalatia de alimentare ...
Mecanismul motor
Canalele 4 sunt destinate circulaţiei uleiului, iar canalele 5 pentru circulaţia lichidului de răcire; de asemenea sunt prevazute locasurile 11 pentru tacheţi, iar in partea anterioara carterul 6 prin capacul 8 (v. fig. 4.1), închide angrenajul distribuţiei; aripile laterale 10, sunt destinate pentru fixarea blo,ului pe cadrul automobilului; la Dacia sunt suporturile laterale demontabile, din tablă, pentru montarea motorului pe caroserie; in toate cazurile fixarea se face prin intermediul unor suporţi elastici de cauciuc.
Partea posterioară a blocului este prelucrată plan incât să permită montarea prin şuruburi a carterului volantului.Partea interioară a blocului este de asemenea prelucrata plan, pentru asamblarea cu şuruburi a băii de ulei 13 (v. fig. 4.1, b) etanşată de garnitură.
Motorul - proiect pentru certificare
"Motorul - proiect pentru certificare"
Automobilele din familia Dacia, fabricate pana in anul 1977, sant echipate cu 3 tipuri de motoare cu aprindere prin scanteie ( tip 106,00; tip 102,00 si tip 810,99 ) diferentiate in general intre ele prin cilindree, raport de compresie, putere si alte elemente constructive.
"Motorul - proiect pentru certificare"
Motorul Otto.Motorul Diesel
Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri (pistoane) care pot fi asezate asa zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintr-un rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de injectie.
Motorul Sincron
I.2. Semne convenţionale
Pentru motoarele sincrone există o serie de semne convenţionale după cum urmează:
înfăşurările indusului sunt notate cu “U”, “V”, “W”
înfăşurarea de excitaţie se notează cu “F”
Motorul asincron
Dacă turaţia rotorului este n(n1, deci n2(0 şi ((0, t.e.m. indusă îşi schimbă polaritatea, deci si I2 iar forţa (F se opune ccreşterii turaţiei “n” a rotorului. Deci, pentru menţinerea acestei turaţii, trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică, funcţionând în regim de generator.
Motorul rotativ Wankel
Exact ca un motor cu piston, motorul rotativ foloseste puterea dezvoltata de arderea amestecului aer-combustibil. Intr-un motor cu piston, presiunea dezvoltata de arderea combustibilului, forteaza miscarea oscilatorie a pistonului, care este transformata in miscare de rotatie de arborele cotit.
La motorul rotativ, presiunea de combustie, este dezvoltata intre camera, intre rotor si peretele cilindrului, determinand rotirea acestuia. Rotorul urmeaza o cale ce seamana cu ceva creat cu un spirograf. Aceasta traiectorie ii permite rotorului sa mentina un contact permanent cu peretii cilindrului, creand 3 camere separate, al caror volum se modifica in timpul unei rotatii complete a motorului.
Aceasta modificare de volum, aduce aer si combustibil in motor, il comprima, utilizeaza energia gazelor si in final le evacueaza.
Motorul rotativ, are de asemenea, exact ca un motor cu piston, nevoie de ...
Un motor
In cazul experientei, magnetul exercita atractie doar asupra portiunii de roata neincalzita.
In consecinta, roata se roteste putin (in sensul sagetii din figura) si atunci o noua portiune de
roata este ncalzita.Fenomenul de rotatie se repeta astfel in mod continuu, deoarece mereu o alta
portiune rece din roata este atrasa de magnet.
Motorul Diesel
La motorul Diesel, spre deosebire de motorul Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat, care este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto (raportul de comprimare 14:1 pAn la 25:1 fata de motorul Otto cu 4:tl pana la 10:1). aerul atin-ge astfel o temperatura de 7000G pana Ia 9000C. La sfarsitul comprimarti este injectata in cilindru la presiune ridicata o anumita cantitate de com-bustibil Diesel (motorina).
Mecanismul motor al automobilului
Fenomenul poate fi observat de sofer pentru ca este precedat de zgomote carcateristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare abur,daca apa de racire este sub nivel.In cazul opriri immediate a motorului se poate evita griparea;se lasa sa se raceasca,se toarna in fiecare cilindru 30-40g si se incearca rotirea aroborelui cotit.
Mecanismul motor
4.1. DESTINATIE SI PARTI COMPONENTE
Mecanismul moto (munit si mecanismul biela-manivela sau mecanismul manivela-piston), transforma miscanthus de translatée a pistoleur , obturant brin ardera amestecului carburant in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.Partile componente ale mecanismuiui motor sunt:
- organele fixe (fig. 4.1): blocul motor 1, chilliasa 2. cilindrii 7, colectorul de admisie si colectorul de evacuare, semicuzinetii lagarul palier 7 (fig. 4.2); - organele mobile (fig. 4.2): pistonul 1. segmentii 2, boltul pistonului 3, biela 4. semicuzinetii lagarului de biela 5. arborele cotit 6. volantul 8 si amorti¬zorul oscilatiilor 9.
Organele mobile, constructie, functionare, intretinere si repararea defectiunilor
Cilindrii dupa modul de racire pot fi umezi sau uscati. Cei nedemontabili sunt intotdeauna umezi. Suprafata interioara se prelucreaza prin hornuire.Camasile de cilindri se executa prin turnare din fonta aliata.Montarea cilindrilor in locul motor se face prin presare.
Piata - mecanismul concurential
Piata - mecanismul concurential
Functiuniile pietiei: - functia de informare - functia de verificare si confirmare sau infirmare a comportamentului si decizilor - functia de comunicare intre productie si consum - functia de distribuire orientare a resurselor pe activitati
Tip de concurenta la General Motors - studiu de caz
Diferenţierea se realizează întotdeauna în mintea cumpărătorului, iar diferenţele percepute pot fi reale (performanţă, design, servicii, etc.) sau inventate (marcă, ambalaj, publicitate, etc.). Variatele mărci de vinuri, maşini, cosmetice, televizoare, etc. sunt exemple de produse diferenţiate.
Functionarea masinilor termice
Functionarea masinilor termice.Masina cu abur, cu piston. Aburul produs intr-o caldare este trimis la cilindrul motorului C (fig. 93), in care este pus sa apeses alternativ pe ambele fete ale pistonului P care aluneca cu o miscare de du-te-vino. Functionarea masinilor termice
Mecanismul cu clichet
Elementul dintat reprezinta elementul condus si poate fi sub forma unei roti, iar clichetul este elementul conducator si are forma unui carlig.
Mecanismele cu clichet pot fi :
-cu miscare posibila intr-un sens sau in ambele sensuri (fig.2) ;
-cu element dintat sub forma de roata sau de cremaliera ;
-cu actiune unilaterala sau bilaterala
Motorul electric
In cele mai multe cazuri, randamentul atinge valoarea maxima, max, punter o putere mecanica, P2, cuprinsa in intervalul (0,5 0,75) P2N(P2N fiind asa numita putere utila nominala stabilita de catre fabricant).
Medie note: 8.32 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!