Cuptor-george bacovia
Cuptor - George Bacovia
Creaţia poetică a lui George Bacovia catalizează, într-o expresie artistică profund personală, întreaga experieţă a simbolismului, aşa cum s-a manifestat el în literatura noastră, şi depăşeşte, în unele privinţe graniţele acestui curent. Pentru G. Bacovia poezia inseamnă trăire dramatică, confundare cu arta însăşi, până la sentimentul impasului expresiei estetice.
George Bacovia - Cuptor
Poezia monocorda Bacoviana are o determinanta constanta in simbolismul si mesajul sau: recurenta sentimentului mortii, al degradarii si al neantizarii lumii, urmata de dezintegrarea si pierderea eului liric. In acelasi spirit, poemul "Cuptor", aparut in volumul de debut al poetului George Bacovia, "Plumb" din 1916, este o poezie de atmosfera citadina macabra, din care eul liric incearca sa evadeze si sa se salveze.
Poezia bacoviana
Dupa Mihai Eminescu, George Bacovia este unul dintre cei mai de seama poeti romani de o originalitate incontestabila.
Bacovia este creatorul unei poezii de atmosfera. Referindu-se tocmai la aceasta, Eugen Lovinescu observa ca este o atmosfera dezolanta : “de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, limitat in peisajul de mahala de oras provincial” plasat intre cimitir si abator. Pretutindeni, in versurile bacoviene plutesc tristetea, spaima de neant care davine obsedanta.
Volumele de poezii( printre care, Plumb, Stante burgheze, Comedii in fond, Scantei galbene) poarta in chip vadit pecetea influentei lui Edgar Poe si mai ales a unor simbolisti francezi : Rollinat, Laforgue, Baudelaire si Verlaine. Influentele de factura simbolista se concretizeaza la Bacovia prin : gustul pentru satanic, prin atmosfera de nevroza, ideea mortii, cromatica si nu in ultimul ...
Universul liricii lui George Bacovia
În volumul Plumb (1916) se creează îndeosebi o viziune de infern, prin evocarea ploilor lungi, despletite şi reci, a zăpezilor nesfârşite, care iarna îngroapă totul sub căderile lui continui, viziunea ospiciilor, abatoarelor şi cărămizilor din care se aude metalic şi sonor cântecul trist şi deprimant al fanfarei militare, într-un cuvânt o lume a deznădejdii, absurdă şi halucinantă.
Cu volumul Scântei galbene (1926) orizontul poeziei bacoviene pare să se lumineze un moment, umbra continuă de plumb e dată puţin la o parte, şi în locul priveliştilor dezolante, se profilează burguri medievale şi voievozi în haine violete, dintr-un îndepărtat secol al XV-lea. Atmosferei macabre şi apăsătoare i se substituie acum un aer de idilă primăvăratică, madrigalul în locul litaniei şi ironia îşi schiţează zâmbetul complice.
În volumele Cu voi (1936) şi Stanţe burgheze (1946) ...
Pe urmele lui Bacovia
Pe urmele lui Bacovia:Paginile de jurna, cuprinse in volumul “Bacovia. Poezie sau destin”, editat de Agatha Grigorescu Bacoviam sunt o dovada in acest sens. In ianuarie 1906, poetul scria: “Ce am devenit? Ce am fost ieri? Ce voi fi maine? Viata e un permanent avatar… ne cautam si nu ne regasim. Iata-ne si in dreptul hanului… cel din poezia Rar.
George Bacovia (1881-1957)
Numele adevarat este George Vasiliu.Numele ii vine de la orasul Bacau sau de la Bahus.Bacivua este un poet simbolist iar atmosfera bacovian este specifica:
Primavara: anotimp al isteriei,nevrozei determinate de trezirea brusca a naturii la viata,culorile tari,necombinate,contureaza tablourile de primavara ce creeaza o atmosfera de neliniste.
Max Blecher - perfomanta bacoviana
În anii 1930 îşi făcea apariţia în lumea literară românească tânărul Max Blecher. Opera sa, aproape ignorată de critici, este un monument atipic „închinat” suferinţei umane din punct de vedere al fizicului. Prins de tânăr de o boală necruţătoare la coloană, Blecher va „cânta” cu cele mai sensibile corzi vocale aceste chinuri în toate scrierile sale. În cele din urmă, el va fi răpus de boală în floarea vârstei: 29 de ani- ultimele sale fotografii arătând un om de nerecunoscut. Trecând peste aceste aspecte, trebuie spus că inexorabilitatea vieţii îşi găseşte cele mai frumoase valenţe în lumea irealităţilor reale ale lui Max Blecher.
Plumb de George Bacovia
Plumb de George Bacovia deschide volumul de debut, cu aceleasi nume,aparut in 1926, care a trecut aproape neobservat in epoca, mai intai pentru ca Romania se pregatea sa intre in primul razboi mondial, apoi deoarece majoritatea poeziilor din acest volum fusesera publicate in revistele vremii.
Bacovia - cel mai important poet simbolist roman
Toamna e anotimpul ftizicilor : E toamna, e fosnet, e somn ... / Copacii, pe strada ofteaza ; / E tuse, e planset, e gol ... Si-i frig, si bureaza . La Bacovia, boala se transmite amurgului, frunzelor, parcului devastat, fatal : Mancat de cancer si ftizie / Patat de rosu, carne-vie . Pe strazi, amantii mai bulnavi, mai tristi, fac gesturi ciudate , un nebun racneste in gradina publica , un palid visator s-a impuscat ; oamenii merg ca-n vis vorbind singuri.
Bacovia - cel mai important poet simbolist roman
Bacovia incepe prin a evoca orasul de provincie somnolent, amantii care merg la gradina sa asculte fanfara militara, vantul care poarta prin piata dezolata hartii si frunze de-o valma - plictisul provincial, cu alte cuvinte Ce trista opera canta / Fanfara mmilitara / Tarziu in noapte, la gradina ... / Si tot orasul intrista fanfara militara. // Plangeam, si rataceam pe strada / In noaptea vasta si senina ; // Si-atat de goala era strada - / De-amanti gradina era plina ; catedrala ce se ridica peste toate impungand cu trufie cerul, in vreme ce copacii se scutura de frunze :
Plumb si Lacustra de George Bacovia
Figuratia umana este redusa si se inscrie si ea in acelasi orizont al damnarii, printr-o gesticulatie repetitiva, mecanica: eul liric rataceste printr-o lume-inchisoare, copiii apar palizi si cangrenati, amantii - bolnavi si tristi, fetele - tuberculoase sau nevrotice.
Cromatica (griul, cenusiul, violetul, galbenul etc) traduce aceste stari maladive. Muzicalitatea exterioara este formata, armonioasa, dar cea interioara (prin notarea sunetelor dizamornice, a zgomotelor) ilustreaza principiul disonantei, apropiindu-se de lirica moderna a secolului al XX-lea.
Gri de George Bacovia
Obsesiv,gri+negru,plumbul,iarasi, ,,plumb de iarna'', ,,zarea grea de plumb'',totul,devine atat de greu de suportat pentru poet,incat zapada din iarna pe care o descrie este gri.
Lacustra de Bacovia
Cromatica este doar sugerata prin insasi monotonia dominanta a ploii,a graiului sufletesc a iminentiei dezastrului real,datorita vicitudinilor inchipuite gradual cat si a zbuciumului sufletesc.
Decor de Bacovia
Cromatica este exprimata de culorile alb si negru,care la Bacovia simbolizeaza moartea.Eul liric se simte deprimat de agonia lumii.Ideea de moarte iminenta transpare prin simbolurile,,doliu si funerar'',care exprima aluzie si cromatica.
Repetitia obsesiva a culorilor alb-negru(Si frunze albe,frunze negre/Copacii albi,copacii negri/Si pene albe,pene negre...'')amplifica starea eului liric de la disperare la nervosa si spleen,si care profileaza iminenta mortii universale.
Pastel de George Bacovia - cromatica poeziei
Referat despre Pastel de George Bacovia - cromatica poeziei
Tot suna dogi ...
Si tare-i tarziu,
Si n-am mai murit ...
Denumita,,PASTEL'',facand parte volumul,,Plumb'',poezia lui Bacovia ,care descrie anotimpul toamna,ar putea fi inscrisa ca specie a genului liric cu acelasi nume ,daca poetul ar folosi pentru conturarea imaginii epitete si comparatii.
Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat care apartine lui George Bacovia - Rar
Încetinirea ritmului vieţii şi izolarea de lume prefigurează moartea. Dezgustul pentru lumesc conduce la retragere din mediul social animat. Este renunţarea la viaţă. Discursul liric transmite trăiri interioare, sentimente, atitudini, din perspectiva unei persoane aflate la apusul vieţii, când melancolia domină, ritmul normal al vieţii pierde din putere şi angoasele sporesc. Chiar şi capacitatea de a visa, de a spera este alterată. Această stare este definitivă, o renaştere nemaifiind posibilă. Concluzia dureroasă „Rătăciri de-acuma / N-or să mă mai cheme / Peste vise bruma.” susţine această realitate. „Bruma” este cea care acoperă visele, este simbolul renunţării, al dispariţiei bucuriei de a trăi.
George Bacovia
A debutat in "Literatorul" lui Macedonski, însa primul volum "Plumb"
apare în 1916, premiat de Ministerul Artelor. Celelalte carti poetice
apar destul de rar: "Scântei galbene" (1926), "Cu voi" (1930),
"Comedii în fond" (1936), "Stante burgheze" (1946). Versurile sale
sunt profund originale, creând asa numita atmosfera Bacoviana.
Capodoperele bacoviene sunt: "Plumb", "Decembrie", "Lacustra",
"Cuptor", "Nervi de primavara", "Amurg violet", "Alb", "Vocale".
Medie note: 7.87 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!