De-a v-ati asuns de tudor arghezi
De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
Referat despre De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
In prima strofa vocea tatalui esti si vocea eului liric. Averbul “o data” marcheaza eventualitatea mortii, iar eul liric ciudat. Prin repetitia adverbului “o data”, se accentueaze ideea ca moartea e un eveniment necircumscris temporal. Finalul strofei marcheaza posibila moarte in plan natural.
In strofa a2-ua debuteaza un advertisment, moartea fiind un fenomen viclean si siret. Jocul mortii are in vizor orice fiinta indiferent de varsta, statut social el definind conditia umana.
In strofa a3-ia el isi exprima iubirea vesnica care pe zi ce trece v-a fi tot mai mare.
In strofa a4-a moartea e comparata cu vantul.Versul a2-lea arata atitudinea calma ,senina in fata morti.
In strofa a5-a autorul aduce si personaje religioase, sunt mentionate Sfintele Scripturi si faptul ca Iisus a acceptat sa moara pentru noi.
In strofa a6-a spune pe num,e jocul infricosator, ...
Tudor Arghezi - opera
Referat despre Tudor Arghezi - opera
Urmeaza cursurile gimnaziului “Dimitrie Cantemir” si apoi pe cele ale liceului “Sf Sava” din Bucuresti . De la varsta de 11 ani , datorita situatiei vietii familiale, este nevoit sa se intretina singur, dand meditatii . Vacantele nu si le iroseste, ci isi gaseste diferite indeletniciri ce ii vor asigura si completa necesitatile existentei . Astfel , in vara anului 1896, intra in custode la o expozitie de pictura organizata de societatea “Ileana” , in holul hotelului “Union”.
Tudor Arghezi - viata si opera
In anul 1905, pe 30 ianuarie se naste, la Bondy, langa Paris, Eliazar-Lotar, fiul nelegitim al lui Tudor Arghezi si al Constantei Zissu. Mama copilului, profesoara, este nevoita sa-si ascunda maternitatea . Il lasa in grija unei doici si revine in tara . Ingrijorat de soarta copilului, lasat pe “un brat strain”, Tudor Arghezi se hotareste sa plece la Paris, pentru a-ireglementa situatia . In acelas timp ,intentiona sa-si continue si studiile . Astfel, in luna decembrie, cu ingaduinta Mitropolitului Iosif Gheorghian, pleaca in strainatate; intai la Paris, si apoi in Elvetia .
Tudor Arghezi - eul poetic
Mai explicit, cu Arghezi, polii poeziei s-au inversat, iar materialul
solemn al acesteia a fost bulversat, explorându-se iremediabil zonele
cele mai impure, intermundiile abjecte, excatalogice, fetide ale
existentului, care - prin recul - revitalizeaza discursul edulcorat
post-eminescian. Revendicând materialitatea brutala a realitatii nude
ce aspira sa se transforme în obiect poetic, Arghezi demoleaza
concomitent si statutul privilegiat al actantului poetic. Am putea
vorbi de o perspectiva naturalista - în sensul exacerbarii patologice
- de amorsare în real a discursului arghezian, un discurs
contorsionat, de angajare testamentar colectiva, în numele unui
proiect social justitiar. Poezia nu vindeca "lenes", ci raneste fizic
ca un "bici izbavitor" pentru a îndeplini un efect neasteptat de
coparticipare etica; ea îl traumatizeaza corporal pe receptor în loc
sa-l mântuie spiritual prin chatarsis estetic. Este într-adevar ...
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Primul stramos Adam se dovedeste a fi cam somnoros si cam trandav din pricina aluatului gresit, cel care dormita mereu, aflandu-se singur in gradina Raului. Pentru infrumuseta ai viata viata Dumnezeu ii rupe o coasta zamislindu-o astfel pe Eva, acest moment facand parte din actul de creatie divina.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni “ea, cam neroada, dansul cam netot” ce credeau in “fluturii ca iscoade” trimisi de Dumnezeu pentru a-i veghea.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:În psalmi, poetul se zbate între nostalgia unei comuniuni şi ruptura bruscă, acuzatoare, rece. Dincolo de drama metafizică, Psalmii sunt însă şi mărturia căutării disperate a poeziei care să exprime adevărul. Aceasta se poate observa şi în poezia de faţă, când poetul aduce o rugăciune, o cerere în faţa lui Dumnezeu.
În prima strofa am putea considera cuvântul cheie “suferinţă”, deoarece acesta e şi sentimentul dominant al întregii poezii. Eul liric vine în faţa celui Atotputernic cu sfială şi reverenţă şi îi cere ceva spiritual, nu ceva material, adică un sfat, un cuvânt. Acest lucru e din nou o caracteristică specifică Psalmilor arghezieni pentru că, de pildă, în Psalmul (3),“Tare sunt singur”, poetul îi cere lui Dumnezeu “un pui de înger”, ceea ce reprezintă tot o povaţă, dar spus metaforic.
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu ...
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Concluzii:
1. Toate trăsăturile specifice ale acestei poezii evidenţiază originalitatea întregii poezii a lui Arghezi. Poetul este creatorul unui limbaj poetic nou prin folosirea originalã a metaforelor: „ţandăra de curcubee”, „scamã de zare”, „drojdii de rouă”
2. Poezia impresionează de asemenea prin noutatea şi puterea de sugestie a expresiei poetice.
Prefata - Tudor Arghezi
Secvenţa următoare defineşte relaţia autor-cititor. Autorul i se adresează direct cititorului, adresâdu-I-se întâi cu “Domnule”, pentru ca mai apoi săl numească “Domnule Confrate”.Între cei doi-autor şi cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directă, sinceră şi făcută cu modestie. Relaţia autor-cititor este atât de strâsă, încât eul liric se confesează, ca mai apoi să-l sfătuiască.
O furnica de Tudor Arghezi
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica” si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”.
Testament -Tudor Arghezi
Poezia ,, Testament" a lui Tudor Arghezi face parte din volumul ,,Cuvinte potrivite", aparut in 1927 si face parte din perioada interbelica alaturi de ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii " a lui Lucian Blaga sau ,,Joc secund" a lui Ion Barbu. Este o ,,arta poetica'' deorece poetul isi exprima in mod direct propriile convingeri, propriile idei despre literatura.Este o ,,arta poetica'' deoarece in cadrul poezii apare o tripla problematica : transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului si raportu dintre inspiratie si tehnica poetica.
Testament de Tudor Arghezi
-> conditia poetului este concentrata in versul : "decat un nume adunat pe-o carte", iar poezia apare ca un bun spiritual : "Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte . . ."
Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu
Produsul finit se inalta din randul poeziilor contemporane, considerate pseudo-arta: "umbla prin mocirle cu stele". Incifrarea specific modernista este relevata de epitetele "cuvinte intortocheate" "fastacite si neroade" - Cuvinte stricate. Fata de limbajul poetic al lui Arghezi, poeziile lui Ion Barbu sunt mai dificil de inteles, fiindca utilizeaza o lirica ermetica cu limbaj abstract, ce e inspirata de poemele lui Stephane Mallarme. In poezia Joc secund, creatia este o imagine in oglinda a materiei, insa fara a fi o copie a acesteia.
Tudor Arghezi - poezia erotica
Poezia ce se incadreaza in acest repertoriu (al poeziei de dragoste) marchează momentul când, indirect, poetul foloseşte prilejul de a-şi reproşa inconsecvenţa de a nu fi persistat pe drumul început.
Medie note: 8.32 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!