Dezumanizarea personajului stavrache
Dezumanizarea lui Stavrache
Dezumanizarea lui Stavrache - Temperament de ţinuta clasica, desăvârşit arhitect al construcţiei dramatica, observator profund şi minuţios al realităţilor sociale autohtone, creator al unor memorabile tipuri, Caragiale a ridicat teatrul românesc la nivelul european.
In comediile sale („O noapte furtunoasa”, „Conu Leonida faţa cu reacţiunea”, „O scrisoare pierduta”, „D-ale carnavalului”), satirizează moravuri politice si familiale, utilizând cu remarcabil efect comicul de situaţie şi limbaj, expresia stereotipa definitorie, umorul (inclusiv cel absurd). Instantaneele în proză, cu adresă critică („Schiţe uşoare”, „Momente”, „Schiţe nouă”), prelungesc si dezvoltă tipologia de mare diversitate a comediilor, ţintind cu precădere orizonturile micii burghezii.
Dezumanizarea lui Stavrache
Initial, Stavrache este prezentat ca intruchiparea unui hangiu înstărit, sigur de sine, sentiment incurajat de averea sa, insa ii este frica sa nu fie pradat de hoti: „Hangiul era foarte mulţumit: om cu dare de mână, cu han în drum… Câte nopţi nu dormise el o clipă măcar cum se cade, trăgaând cu urechea şi aşteptâd cu inima sărită pe musafirii de noapte!”.
In vreme de razboi - caracterizare Stavrache
Teroarea intoarcerii fratelui sau il traumatizeaza in asemenea masura incat Stavrache confunda planul real cu cel imaginar.Reactiile personajului concretizate in starile fiziologice si psihologice sunt prezentate gradat.
Comediile lui I.L. Caragiale
Pentru a apăra pe Caragiale de acuzaţia de imoralitate, ce depãşea în mod clar planul esteticului, Maiorescu aduce în discuţie teoria hegelianã a înãlţãrii impersonale prin artă : « Orice emoţie esteticã, fie deşteptată din sculptură, fie prin poezie, fie prin celelalte arte, face pe omul stăpânit de ea, pe câtã vreme este stãpânit, sã se uite pe sine ca persoanã şi sã se înalţe în lumea ficţiunii ideale. » Se poate vorbi în felul acesta de o « obiectivitate curatã ». Personajele trebuie sã vorbeascã cum vorbesc, cãci numai astfel ne pot menţine în iluzia realităţii în care ne transportă. Menţinerea acestei iluzii este singurul element hotârâtor, şi un limbagiu academic în gura lui Nae Ipingescu ar nimici toată lucrarea ; pe rând în gura lui Ramiro din eleganta « Sara la curte » a d-lui Ioan Cerchez este foarte potrivit ».
In vreme de razboi - momentele subiectului
Trebuie subliniat insa monologul interior al personajului, care presupune si el o anumita gradatie, intr-o interesanta cladire de ipoteze asupra starii eroului. Din cea de-a treia perspectiva, a cadrului natural, putem observa ca toate intamplarile se petrec noaptea (atat cele reale, cat si cele imaginare): popa vine la fratele sau noaptea, ii apare in halucinatii tot noaptea, fetita vine sa cumpere gaz si rachiu seara tarziu, tot noaptea Iancu se intoarce sa ceara bani fratelui sau.
Ion luca Caragiale
1852-01-30 Se naste in satul Haimanale, judetul Prahova, Ion Luca Caragiale, fiul avocatului Luca Caragiali, secretar al Manastirii Margineni, si al Ecaterinei Karaboa, descendenta a unei familii de negustori greci din Brasov.1859 - 1860 Incepe scoala la "Instructiunea cu slava popeasca", aflata in curtea bisericii Sfantu Gheorghe din Ploiesti, sub indrumarea parintelui Marinache.
I.L.Caragiale viata si opera
In 1868,caragiale aflandu-se cu mama lui la Bucuresti,il intalneste pe Mihai Eminescu care i-a facut o impresie puternica asupra poetismului.
In 1876-1877 Luca devine corector la ziarul "Unirea democratica",din august până în septembrie, împreună cu Frédric Damé, scoate ziarul “Naţiunea română”,in 1877 scoate “Calendarul claponului”,în decembrie începe să publice în “România liberă”.Toate aceste articole compun "O cercetare critica asupra teatrului romanesc
".
In anul 1870,Caragiale e numit copist la Tribunalul Prahova,astfel el ajungand sa cunoasca lumea micilor functionari.Deoarece meseria de copist nu-i place,el lucreaza in calitate de corector si colaborator la diferite ziare,mai tarziu devine traducator de piese de Teatru National.
...
Enigma Otiliei - caracterizarea unui personaj feminin
Enigma Otiliei - caracterizarea unui personaj feminin
Aparut in martie 1938, romanul Enigma Otiliei prezinta viata burgheziei bucureste din prima jumatate a secolului nostrum.Titlu original al romanului a fost Parintii Otiliei, scriitorul avand in vedere ideea paternitatii.Desfasurarea epica este lenta, conflictul fiind determinat de incercarile membrilor clanului tulea de a pune mana pe averea lui Costache Giurgiuveanu.
Enigma Otiliei - caracterizarea unui personaj feminin
Popa Tanda - momentele subiectului si caracterizarea personajului principal
Atunci preotul a început cu batjocura şi unde gǎsea un om îl fǎcea de râs fie cǎ n-avea cǎmaşa spǎlatǎ fie cǎ avea casǎ fǎrǎ acoperiş. Atunci sǎtenii sǎtui de predicile lui,i-au spus Popa Tanda şi aşa i-a rǎmas numele.Preotul a trecut apoi la jignit dar oamenii au început sǎ se revolte şi i-au spus cǎ vor mergea la episcopie sǎ-l scoatǎ din Sǎrǎceni.Episcopului i sa fǎcut milǎ de preot şi i-a dat dreptate cǎ ţǎranii trebuiau ocǎrâţi pentru lenea lor.
Pǎrintele o ducea foarte greu,avea trei copii, iar preoteasa zǎcea bolnavǎ la pat.În partea a doua pǎrintele Trandafir se hotǎreşte sǎ aibǎ grijǎ de gospodǎria şi de familia sa în primul rând.Când a venit primǎvara a angajat un ţigan care a tencuit casa,a reparat acoperişul şi a fǎcut gard şi portiţǎ.Preoteasa a avut ideea sǎ facǎ şi câteva straturi de legume.Sǎtenii erau uimiţi şi se minunau de acestea.Popa a cumpǎrat şi un cal şi a construit un grajd.
În ...
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
Sfanta Duminica,personaj supranatural,mistagog isi va arata generozitatea sufleteasca dezvaluind suparatului print destinul exceptional care il asteapta: “…Putin mai este si ai sa ajungi imparat cum n-a mai stat altul pe fata pamantului,asa de mare si de puternic”.A doua recompensa consta in sfatul oferit tanarului de a cere tatalui sau hainele de ginere,armele de lupta si calul alaturi de care avusese atatea victorii in tinerete.Numai astfel se va produce un transfer de eroism de la tata catre fiul care ii va repeta performantele.
Demnitatii,sensibilitatii,blandetii si milosteniei,Harap-Alb le va adauga rabdarea si staruinta in refacerea hainelor uzate si a armelor ruginite.
Pe baza acestor trasaturi,protagonistul este caracterizat in mod indirect prin atitudine si comportament.Desi la inceput mezinul este lovit in adancul sufletului de refuzul tatalui sau care il considera nepregatit pentru o asemenea experienta complexa,mai tarziu ii va aduce parintelui sau cea ...
Evolutia personajului Stefan Gheorghidiu
Al doilea plan este timpul psihologic, spontan, caracterizat de memorie involuntară şi de flash-back-uri, prezent în istorisirea mult mai subiectivei poveşti de iubire dintre el şi femeia pe care şi-o credea predestinată. Discuţia de la popotă, dintre camarazii săi, îl face să sară cu gândul peste începutul relaţiei lor, direct în mijlocul îndoielilor şi frământărilor: „bănuiam că mă înşală”. Revine la memoria unor timpuri mai dulci abia când este cuprins de reproşuri din partea conştiinţei, şi îşi aminteşte transformarea sentimentelor sale din orgoliu în iubire. În fine, prima parte a romanului se încheie cu evenimentele imediat dinaintea începerii războiului.
Caracterizare personaj - Felix
Incearca sa-l coboare pe Pascalopol in ochii Otiliei spunandu-i ca e gras.Otilia are tendinta de a trai fata griji de aceea e atrasa de fermierul grec.Lui felix ii place sa citeasca,Otiliei deloc.Fpltul de a fi orfan l-a dezvoltat ambitios.Pasiunea pt Otilia se instaleaza mai intai in imaginatie,chipul ei revenint tot mai insistent.Ii particulariza glasul si-i cauta compania.
Caracterizarea personajului Danila Prepeleac
Indignat acesta il sanctioneaza dar se indupleca sa-I mai dea odata carul Insa Danila distruge carul iar fratele sau ii spune ca “mai bine s-ar fi calugarit” ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele 2 parti ale basmului.
Partea a doua reprezinta planul fabulos in care Danila se transforma din pacalit in pacalitor. Vroind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar, Danila isi atrage impotrivirea dracilor care incearca sa-l faca sa renunte la idee apoi il supun la niste probe in urma carora isi dovedeste istetimea. Danila reuseste sai pacaleasca pe draci castigand banii. In aceasta a doua parte Creanga isi realizeaza eroul, el pare un prost printer oameni dar se dovedeste un istet printer fortele malefice.
Caracterizarea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
Prototipul eroului de basm, consacrat de folclor, este continuu subminat pe parcursul întregii călătorii iniţiatice de vibraţia omenescului, surprinsă de narator în fapte şi diverse atitudini proprii unui tânăr aflat în plin proces de formare. El nu mai este un Făt-Frumos care ştie să învingă în toate situaţiile, ci are atitrudini asemănătoare cu ale unui flăcău din Humuleşti şi nu numai, trăind toată gama stărilor sufleteşti: mâhnire, îndoială, compasiune, nesiguranţă, teamă, bucurie; iată un astfel de exemplu: „Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum îi gotca, iese afară în grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său.”
Stavrache - caracterizare
Caragiale surprinde personajul in starea de agitatie maxima, cand innebuneste. In acest prim plan, analizeaza minutios fiecare fenomen, compunand astfel o foaie de observatie aproape stiintifica. Scriitorul urmareste, in acelasi plan, ca trasatura de caracter si lacomia lui Stavrache, care este atat de mare, incat inapoierea averii este pentru el similara cu o catastrofa. De aici, drama.
In capitolul al doilea, starea de cosmar a eroului este sugerata si de acel sugestiv "dialog cu umbrele". Fratelui, care i se infatiseaza in vis in postura de ocnas, Stavrache i se adreseaza pe un ton care-i tradeaza ura dar mai ales teama ca va pierde averea:
"- Ticalosule - striga d-l Stavrache - ne-ai facut neamul de ras! Sa pleci sa nu te mai vad! Pleaca! Du-te inapoi de-ti ispaseste pacatele!".Replica fratelui este menita sa-i puncteze obsesia:"- Credeai c-am murit, neica?".
Personajele basmului cult
Primul argument în favoarea ipotezei constă în rolul pe care-1 au personajele aparţinând umanului în intriga basmului.
Încă din incipit, aflăm că doi fraţi (Craiul şi împăratul Verde) trăiau în două ţări îndepărtate şi că nu se văzuseră de foarte multă vreme. întrucât împăratul Verde nu avea urmaşi în linie masculină, îi scrie fratelui său Craiul, cerându-i pe unul dintre cei trei fii ai săi, pentru a-i lăsa împărăţia.
Caracterizarea personajului de roman - Vitoria Lipan
Mihail Sadoveanu, unul dintre marii prozatori ai sec XX, a creat o opera literara impresionanta.Romanul “Baltagul” este una din capodoperele sadoveniene, o scriere memorabila, nu numai prin continut cat si prin personaje.Fie personaje principale, secundare sau episodice, sunt firi tenace, caracteristice lumii patriarhale pe care o reprezinta.
Medie note: 8.42 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!