Fantasticul pentr-o opera literala
Fantasticul in operele literale
Maturitatea prozei se relevă în ,, trecerea de la natura la cultură, de la afectivitate la intelectualitate” (Aurel Sasu). Cu alte cuvinte natura este dominată de imaginaţie, pericolul interpretărilor excesive fiind înlăturat de înţelegerea faptului că ,, nevoia de imaginar şi identificarea totemică”, la Voiculescu, este de fapt ,, nevoia de a depăşi incoerenţa rudimentarului şi de da un chip estetic principiului cosmic al unităţi primordiale” (Aurel Sasu). În acest chip estetic, care dă unitate întregi opere întregi opere, stă semnificaţia mai profundă a prozei lui Voiculescu şi esenţa originalităţii ei.
Geneza operei ,, Lostriţa”- compusă în 1947 şi publicată în volumul ,, Iubire magică”(1966)- se află în intenţia autorului de a proiecta obsesia inaccesibilului în lumea fabuloasă a pescuitului, recuperând estetic semnificaţiile profunde ale acestei practici strămoşeşti. Tema acestei poveşti de vânătoare şi, totodată, de ...
Fantasticul in literatura romana
“O parte însemnată a lumii imaginilor s-a născut fără doar şi poate din ideea de teamă şi de potrivnicie a elementelor de noapte.” Roger Callois consideră fantasticul o ruptură, o ameninţare insolită, “aproape insupotabilă în lumea reală”. Fantasticul parcurge în general schema următoare: Ordine – Ruptură – Revenire la ordine. Marcel Schneider insistă asupra caracterului interior, psihologic. Fantasticul se caracterizează printr-o infuziune brutală a misterului în cadrul vieţii reale. Nowad Philipps consideră că cel mai mult contează intensitatea tensiunii emoţionale. El distinge fantasticul oriental de cel occidental:
Ipostaze ale fantasticului
Acest lucru însă nu i l-a mărturisit. Cu o noapte înainte de vânătoare domniţa s-a apropiat şi i-a spus că visul pe care o să-l aibă în seara respectivă va fi prezicător. După asta i-a dăruit câinii sai. Ziua următoare, la vânătoare, pe când era departe de tovarăşii săi, s-a început un crivăţ puternic, care l-a doborât. Nu mai putea mişca. Câinii s-au ghemuit in jurul lui apărândul. Când a fost găsit câinii nu mai erau in viaţă, iar el ca prin minune a scăpat cu zile.
Particularitatile fantasticului literar la Eliade si Voiculescu
Periodic redescoperit, conceptul de literatura fantastica a constituit de-a lungul anilor subiectul unor neintrerupte controverse. Fapt cert, in ciuda negarilor nu o data violente, in literatura romana exista o accentuata voga a fantasticului, intretinuta de aparitia unor scriitori si a unor opere de exceptie, ce se intorc periodic la inepuizabilele resurse ale fabulosului folcloric : Ioan Vultur “Naratiune si imaginar” , Olimpia Radu “Pagini de critica” si Nicolae Ciobanu “Intre imaginar si fantastic in proza romaneasca”.
Fantasticul in literatura romana
Fantasticul in literatura romana - Se terminase războiul şi veniseră vremuri noi dar tulburi pentru locuitorii de la munte; vânătorii şi moşierii dispăruseră, oamenilor li se confiscase toate armele, iar prin codrii muntelui s-au înmulţit fără măsură jivine (urşi, lupi) care provocau multe pagube în stânile şi cirezile oamenilor.
Definitia fantasticului
Fantasticul, apare initial, reprezentat in literatura populara, de unde e preluat de catre creatiile culte; intr-o opera literara situatiile fantastice iau nastere prin incalcarea voluntara a rationalitatii, a semnificatiilor temporale.
Incalcarea realitatii se realizeaza prin interferenta supranaturalului cu naturalul, prin introducerea misterului miraculosului in mecanismul cotidian, prin intruziunea (inserarea) inadmisibilului, anormalului, absurdului, care fisureaza ordinea reala, existenta.
Alterarea rationalitatii duce la structurarea unei alte lumi ordonata dupa legi proprii ce le sfideazape cele universale; sunt eliminate de asemenea explicatiile de ordin cauzal.
Prin „adormirea rationala” se naste o cauzalitate misterioasa ce sustine anormalul, inexplicabilul, care suspenda logica, avand ca efect confuzia.
La nivelul temporalitatii, fantasticul introduce o noua cronologie, un ritm propriu, suspenda durata, incetineste timpul, inverseaza ...
Sarmanul Dionis - fantasticul
Sărmanul Dionis este prima nuvelă fantastică din literatura română, Eminescu initiind un fantastic realizat prin îmbinarea planului real cu cel fantastic.
Dionis, un tânăr de aproape 18 ani, visător incurabil, modest copist „avizat a se cultiva pe apucate, singur”, cu o existentă materială precară, neavând „pe nimeni în lume, iubitor de singurătate”, care sunt trăsături romantice, este descendentul obscur al unor aristrocati scăpătati, rătăciti nu se stie cum „în clasele poporului de jos”. Tatăl său o iubise pe Maria, fiica unui preot si din această iubire se născuse Dionis. El îsi aminteste cum „văduvita sa mamă îl crescu cum putu din lucrul mâinilor ei”, singura mostenire care-i rămase de la tatăl său fiind un portret din tinerete al acestuia, în care copilul se regăseste adeseori pe sine:” era el întreg, el, copilul din portret”.
Fantasticul in literatura si arta populara romaneasca
Fantasticul "intemeiat pe tentatia misterului , pe atractia invizibilului si pe nevoia de cunoastere poetica adanca" pastreaza insa intotdeauna o legatura cu realitatea. Niciodata nu intalnim in basm, o lume inventata in totalitate ci se pastreaza referiri la viata reala tocmai pentru a-i conferi o anumita credibilitate. Formula de incepere, universalul "a fost odata ca niciodata..." inlatura parca din capul locului supranaturalul.
Surse ale fantasticului in literatura si arta populara romaneasca
Problema izvoarelor fantasticului in literatura si arta populara romaneasca este fara indoiala una din cele mai complicate. Datorita determinantelor geografice, arta populara romaneasca a suferit de-a lungul timpului cele mai diverse influente care au inteferat cu fondul local "unde traditia preistorica s-a mentinut neatinsa pana astazi (B. Slatineanu). Avem de-a face cu un tip de creatie populara in care s-au produs influente si s-au pastrat elemente stravechi. Nu putem vorbi despre arta ...
Fantasticul in nuvela La tiganci de Mircea Eliade
Acesta isi exprima propria parere despre caldura: „caldura e incinsa , nabusitoare”, „e teribil de cald”, „nu s-au mai pomenit asa calduri din 1905” ‚ „e cald intr-adevar”. Caldura constituie un indiciu al evenimentelor neobijnuite care se vor petrece(ea produce mutatii, altereaza perceptia). Aceasta motiveaza atractia catre gradina tigancilor. Colonelul Lawrence este un fel de simbol al intelectualitatii eroului: „E cald intr-adevar-spuse el.
La tiganci - nuvela fantastica
Referat despre La tiganci - nuvela fantastica
Mircea Eliade este un scriitor de mare valoare a poporului roman. In literatura romana proza fantastica a fost creata in perioada de inflorire a romantismului. In acest sens, Mihai Eminescu a lasat 'Sarmanul Dionis', prima nuvela fantastica si filosofica din literatura romana. De asemenea si marele nostru dramaturg I.L.Caragiale, a lasat nuvele fantastice reprezentative: 'Calul dracului', 'La hanul lui Manjoala', etc.
La tiganci - argumentare nuvela fantastica
Perspectiva narativă se bazează pe naraţiunea la pers a IIIa care sporeşte ambiguitatea întâmplărilor. Unghiul obiectiv, impersonal al naratorului nu rămâne constant, ci se contaminează pe alocuri cu unghiul personajului de la care preia o anumită stare de surprindere şi de teamă. Se observă că prin prezenţa secvenţelor dialogate, scriitorul dă prioritate personajelor conturate prin intermediul vorbirii directe.
Mihai Eminescu - proza fantastica si filozofi
Eminescu nu este doar creatorul epicii filozofico-fantastice în literatura română, arătând disponibilităţile limbii noastre de a exprima cugetări înalte în forme sensibile, ci şi ,,un deschizător de drumuri în proza lirică", un premergător pe tărâmul prozei de investigaţie şi al literaturii de anticipaţie. În plus, la nivelul întregii opere a poetului, proza se constituie ca o demonstraţie ,, complementară"de idei şi imagini care împing mai departe sensurile poeziei. Numai cu greu s-ar putea înţelege ,,structura eroului titanic şi demonic"din poezie dacă n-ar interveni ,, paginile cu motivări ample şi adânc coerente" din proză.
Lumi fantastice
În final fiul împăratului reuneşte cele două lumi: cea reală, în care el trăieşte, şi cea ficţională, superioară lumii reale care este mult mai goală.
O altă operă ce are ca temă principală fantasticul este Povestea fără sfârşit. Publicată pentru prima dată în 1979 la Stuttgart, cartea lui Michael Ende este o poveste ciudată, ce nu poate fi integrată într-o anumită specie literară. Deşi capitolul introductiv ne plasează în atmosfera unui roman, cartea capătă treptat aspectul unei poveşti.
Fantasticul literar-eseu
Insa cel mai cunoscut scriitor de proza fantastica din tinuturile mioritice ramane Mircea Eliade. Autorul devine creatorul unei teorii originale despre fantastic, bazata pe camuflarea sacrului in profan sau, altfel spus, pe teoria irecognoscibilitatii miracolului. Pentru a facilita dezvaluirea fantasticului in realitatea cotidiana, scriitorul isi concepe naratiunile pe mai multe planuri, creand niste universuri paralele dominate de legi diferite ale spatiului si ale timpului.
Eroii lui Mircea Eliade vor fi preocupati in permanenta de descoperirea unor semnificatii profunde, inaccesibile oamenilor de rand. Acesta este motivul pentru care naratiunile prozatorului pot fi privite ca o lunga initiere spirituala a unor personaje cu vadite preocupari intelectuale. Pe parcursul formarii lor, personajelor li se fac diferite semne, in masura sa le calauzeasca spre revelatia misterului.
Fantasticul este o altă dimensiune fundamentală a beletristicii lui Mircea Eliade, începând cu ...
Sarmanul Dionis - nuvela fantastica
SĂRMANUL DIONIS
Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri. Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara.
Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel:
1) proză de inspiraţie social-istorică în Geniu pustiu
2) proză fantastică şi filosofică: Umbra mea, Sărmanul Dionis.
3) proză de inspiraţie folcloorică: Făt Frumos din lacrimă
4) proză erotică: Cezara la aniversare
Proza lui Eminescu a fost discutat mult de criticii literari şi contestat de Eugen Lovinescu sau Garabet Ibrăileanu care au socotit proza lui un exerciţiu minor ...
Fantasticul
Definitia “ideala” a fantasticului inca nu a fost gasita si e putin probabil sa se gaseasca vreodata una in masura sa-l circumscrie sub toate aspectele sale. Fantasticul exploreaza spatiul launtric; el este legat de imaginatie si exprima iesirea din automatismele zilnice, abandonarea rutinei, “visul treaz al individului”. Se stabilesc astfel relatii intre normal si supra-normal.
Medie note: 8.66 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!