George bacovia plumb
George Bacovia - Cuptor
Poezia monocorda Bacoviana are o determinanta constanta in simbolismul si mesajul sau: recurenta sentimentului mortii, al degradarii si al neantizarii lumii, urmata de dezintegrarea si pierderea eului liric. In acelasi spirit, poemul "Cuptor", aparut in volumul de debut al poetului George Bacovia, "Plumb" din 1916, este o poezie de atmosfera citadina macabra, din care eul liric incearca sa evadeze si sa se salveze.
Cuptor - George Bacovia
Acest impas este sugerat de caracterul sincopat al unora dintre versurile sale, expresie a efortului tragic de a articula un cântec, definit drept “Bacovianism”, şi nu a epuizării talentului. Sugerând, în întregul ei, o atmosferă deprimantă, lirica lui George Bacovia dă glas, în acelaşi timp, unui acut sentiment al existenţei tra-gice, fapt pentru care poetul este considerat şi precursor al expresionismului în literatura noastră.
Sonet - George Bacovia
Tematic, in Sonet" este ilustrata o lume in declin, in dezechilibru, folosindu-se din plin instrumentarul simbolismului bacovian: noaptea "uda, grea", incarcata de o materialitate lichida, mahalaua potopita de intuneric, ploaia ajunsa la proportii diluviene, ceata in care se contureaza prezente umane estompate, sugerate prin "rosii felinare", crasmele marginase, case cu ziduri vechi, nesigure, in daramare: "E-o noapte uda, grea, te-neci afara./ Prin ceata - obosite, rosii, fara zare -/ Ard, afumate, triste felinare/ Ca intr-o crasma umeda, murdara." Este un spatiu sufocant, inchis, "fara zare", care invadeaza si inabusa fiinta umana, prin proiectii terifiante de umbre launtrice, cuprins, sub efectul licorilor bahice, de balans, de instabilitatea planului inclinat (Ion Caraion), pe care finalul sonetului o descrie in versuri memorabile.
George Bacovia - Lacustra
Poezia “Lacustra” face parte din volumul de debut “Plumb” si este emblematica pentru atmosfera dezolanta specifica liricii bacoviene, exprimand prin simboluri si sugestii trairile si starile sufletesti ale poetului.
Titlul este simbolic, “lacustra” sugerand o locuinta temporara si nesigura, construita pe ape si sustinuta de patru piloni, ceea ce sugereaza ca eul liric este supus pericolelor, de aceea se autoizoleaza, devenind un insingurat in societatea de care fuge.
Poezia ilustreaza conditia nefericita a eului intr-o lume ostila, meschina, o lume de descompunere spirituala, de descompunere lenta a sinelui si a materiei.
Alcatuita din patru catrene dispuse in mod simetric, poezia are o constructie circulara. Lumea imaginata ca un cerc inchis este redata prin repetitia versurilor: “De-atatea nopti aud plouand,/ Aud materia plangand…/ Sunt singur si ma aduce-un gand/ Spre locuintele lacustre.” Aceeasi strofa este reluata si in finalul ...
George Bacovia - poetul
George Bacovia. – el e modern fiindcă şochează ochiul,urechea,imaginaţia,arta...
Plumb - George Bacovia
Participiul "intors" din versul "Dormea intors amorul meu de plumb"
ambiguizeaza discursul liric, amintind de sintagma blagiana
"intoarcerea cu fata spre apus", ce sugereaza moartea. Eul liric a
esuat si in plan afectic, erotic, ceea ce accentueaza sentimental
dezolarii, al instrainarii si al indepartarii de viata. Daca in prima
strofa disperarea si resemnarea sunt amplificate auditiv de suieratul
vantului si de scartaitul coroanelor, in strofa a doua sentimentul
deziluziei este potentat visual de imaginea aripilor atarnand. Dar
starea de spaima este accentuata si de punctele de suspensie,
relevante pentru sugestia captivitatii intr-un univers dominat de
moarte: "Stau singur in cavou...si era vant" (in prima strofa); "Stau
singur langa mort...si era frig" (in a doua strofa).
George Bacovia - Plumb
Motivul singuratatii, al izolarii totale, expresie poetica a stariii de spirit a tuturor poetilor simbolisti, este liantul confesiunii lirice. Prin repetarea, la inceputul versului al 3 lea al fiecarei strofe a constructiei: “Stam singur…”, precum si prin frecventa persoanei I, inclusa in desinenta verbelor: “stam”, “am inceput”, “sa( l) strig”, sporeste emotia poetica, materializand lumea abstracta a simbolurilor. Tensiunea dramatica se adanceste treptat, urmand o linie ascendenta. Imaginea statica de la inceput, sugerata de semnificatia verbului “dormeam”, apoi una dinamica, sustinuta de efectele auditive si onomatopeice ale cuvintelor: “scartaiau”, “sa strig” sporesc emotia sufleteasca. Fiind concentrat asupra starii sale depresive, poetul amplifica decorul prin paralelismul intre starea naturii, a lumii exterioare si lumea sufletului sau ravasit de durere: “si era vant (…) si era frig”.
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
"Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia "
Sonetul este poezia cu forma fixa, alcatuita din doua catrene si doua tertin, are ritm iambic si masura versului de unspsrezece silabe. Dintre cei mai importanti poeti romani ce au cultivat acesta poezie cu forma fixa se numara Mihai Eminescu si Vasile Voiculescu, George Bacovia. In sonetele eminesciene se imbina nostalgia romantica a iubirii pierdute cu structura clasica a poeziei. Sonetul lui Eminescu “Afara-i toamna” exprima melancolia lasata in urma de o iubire care nu a fost traita si doar visata si ravnita. Atmosfera redata in poezie este una incarcata cu nostalgie in care toamna reprezinta legatura ce se face intre natura si sentiment.
Universul liricii lui George Bacovia
Universul liricii lui George Bacovia - Motivelor florale şi insinuanta de melancolie ale lui Anghel, celor exotice şi fanteziste ale lui Minulescu, Bacovia le-a alăturat peisajul vârstelor geologice, decorul aşezărilor lacustre, ca şi viziunile provinciale mohorâte şi funeste din Plumb. Prin poeziile sale, el creează încă de la început - cum avea să scrie E. Lovinscu -
Toamna de George Bacovia
Inca din prima strofa a poeziei, poetul caracterizeaza vremea de afara ca fiind una "de plumb". Aceasta duce la aspectele vremii caracteristice anotimpului toamna, rece si mohorata, in care norii de ploaie plumburii isi fac mereu simtita prezenta.
Urmatoarele versuri ale primei strofe amplifica peisajul de toamna si mentin statutul de "poet al ploii" al lui Bacovia, poate cel mai mare poet al sonetelor pluviale din literatura noastra.
In a doua strofa se contureaza tabloul poetului si al fetei pe care o asteapta. Aceasta, abia vizibila prin perdeaua de picaturi de ploaie, este comparata cu luna, si ea greu de vazut noaptea, printre ramurile copacilor.
Ultima strofa definitiveaza peisajul de toamna. Targul pare salbatic si sever, iar tabloul acestuia este considerat "antic". Aceste aspecte reprezinta cauzele vremii mohorate si rece, prezenta in majoritatea operelor lui Bacovia din volumul "Plumb".
Bacovia, la fel ca si Eminescu, manifesta o aversiune fata de societate ...
Pastel de George Bacovia - cromatica poeziei
Denumita,,PASTEL'',facand parte volumul,,Plumb'',poezia lui Bacovia ,care descrie anotimpul toamna,ar putea fi inscrisa ca specie a genului liric cu acelasi nume ,daca poetul ar folosi pentru conturarea imaginii epitete si comparatii.
Desi descrie anotimpul toamna,Bacovia se foloseste de simboluri pentru a contura,,imaginile''propriu-zise.
Venirea toamnei este intampinata de poet cu ratiune,trecerea timpului il deprima,pasarelele-simbolul vietii,-pleaca(Trec pasarele,/Si tainic s-ascund'').Toamna vine ca un bocet peste simtirea lui,il suceste.
Cromatica nu este decat sugerata,atmosfera este din ce in ce mai sumbra(,,Taraie ploaia.../Nu-i nimeni pe drum;/Pe-afara de stai/Te-nabusi de fum'').
Totul evoca atmosfera unui peisaj care are tendinte,,horror''.
George Bacovia
Tacerea, constituie un alt motiv interior al poeziei bacoviene, nu
reprezinta însa decât extrem de rar o simpla invitatie descriptiva, o
nota a cadrului exterior. Îndeplinind aceeasi functie ambivalenta, de
intensificare a depresiunii si, chiar daca mai rar, de împacare cu
sine si promisiune a unui nou orizont, ea cuprinde semnificatii
variate.
George Toparceanu
George Toparceanu - Ocupaţiile părinţilor scriitorului (tatăl — cojocar, mama — maestră ţesătoare) îi obligau pe aceştia să fie veşnic pe drumuri, în că-utarea de locuri pentru desfacerea produselor. Aceste neîntrerupte călătorii îl pun pe George Toparceanu, din fragedă copilărie, în contact cu viaţa satelor, cu oamenii de la ţară, cu natura, contribuind la formarea personalităţii lui literare specifice.
Plumb - George Bacovia
Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate lipsita de aspiratii, incapabila sa evolueze si artificiala.Textul este structurat pe doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei. Cele doua strofe corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara, obiectiva, simbolizata de cimitir si de cavou si realitatea interioara, subiectiva, simbolizata de sentimental iubirii, a carui invocare se face cu disperare, fiind si el conditionat de natura mediului.
Plumb si Lacustra de George Bacovia
Figuratia umana este redusa si se inscrie si ea in acelasi orizont al damnarii, printr-o gesticulatie repetitiva, mecanica: eul liric rataceste printr-o lume-inchisoare, copiii apar palizi si cangrenati, amantii - bolnavi si tristi, fetele - tuberculoase sau nevrotice.
Cromatica (griul, cenusiul, violetul, galbenul etc) traduce aceste stari maladive. Muzicalitatea exterioara este formata, armonioasa, dar cea interioara (prin notarea sunetelor dizamornice, a zgomotelor) ilustreaza principiul disonantei, apropiindu-se de lirica moderna a secolului al XX-lea.
George Bacovia
Perioada interbelica
In 1914 se interneaza la sanatoriul Dr. Margaritescu din Bucuresti. Publica in suplimentul literar al ziarului Seara. Trimite la tipar volumul Plumb. In 1915 editeaza la Bacau, in colaborare, revista Orizonturi noi.
Nervi de primavara de George Bacovia
Pătrunzându-i în corp răcoarea mortului,stăpânindu-l acest frig de mort. Aerul rece ce înconjoară mortul captivează căldura poetului lăsându-l rece lângă cadavru şi îngreunându-se aripile cu polei de plumb,aici şi începe căderea poetului în neant, zborul în jos „aripile de plumb” l-au tras totdeauna pe poet spre adâncul veşnicului întuneric ,moartea prin formele ei înfricoşătoare ,topirea în neant ,o schimbare într-o formă de existenţă necunoscută,aspectul perisabil şi destructibil al existenţei pământeşti.
Medie note: 8.46 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!