Geto-dacii
Geto-dacii - stramosii poporului roman
Relatarea lui Herodot este deosebit de importanta, intrucat ea dovedeste ca getii de la nord de Balcani si dinspre Pontul Euxin dispuneau de organizare militara capabila sa incerce o opunere "marei armate" a regelui persan, fapt care postuleaza existenta in secolul al VI-lea i.Hr. a unor structuri politici-administrative cu premise mai vechi. De aceea, se poate vorbi despre geto-daci ca grupare etnica cel mai tarziu in secolul al VI-lea i.Hr.
Getii sud-dunareni sunt mentionati de izvoarele scrise ale antichitatii in sec al IV-lea i.Hr., si anume in 339 i.Hr., cu prilejul expeditiei lui Filip al II-lea al Macedoniei impotriva scitilor. In aceste imprejurari, izvoarele amintesc un "rege al istrianilor", al getilor de la Istros, de la gurile Dunarii, o capetenie a unei uniuni tribale getice, care se gasea pe linia traditiei organizarii social-politice a getilor din vremea lui Darius I.
Continuand politica macedoneana a tatalui sau, Alexandru Macedon a ajuns in 335 i.Hr. la Dunare ...
Caracterul religiei geto - dacice
Religia este cel mai impresionant lucru, care defineste de cele mai multe ori un popor , ea ajutand de multe ori chiar la individualizarea poporului respectiv. Religia unui popor influenteaza toate domeniile de activitate ale statului respectiv si il ajuta la progresul sau regresul sau economic politic sau cultural . Divinitatea este cea care are fraiele societatii respective , ea hotarand binele sau raul , binecuvantarea sau pedeapsa supusilor sau nesupusilor sai.
Religia geto-dacilor
Religia geto-dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre subiectele cele mai pasionante, atat prin fascinatia subiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in jurul lui de catre o literatura de tot felul. Desi istoriografia noastra (dar nu numai) a reusit achizitii notabile, ea este totusi destul de departe de a avea si a ne oferi o imagine a religiei geto-dacice cat mai completa si general acceptata. Intre problemele de baza ale religiei geto-dacice se inscrie caracterul acesteia. Dupa o lunga disputa intre specialisti, ipoteza care sustine caracterul politeist al religiei geto-dacilor tinde sa se impuna. Il atentionam pe cititorul mai putin avizat ca superioritatea (mai degraba farmecul, profunzimea si bogatia) unei religii nu este data de caracterul sau, o religie monoteista nu este mai evoluata decat una politeista, si, ca atare, nu trebuie sa manifeste nici un fel de retineri subiective in a accepta caracterul politeist al religiei geto-dacilor. Mult ...
Geto - dacii
Geto - dacii - Primele date le avem de la istoricul grec Herodot (secolul V î.Hr.). De la el aflăm despre expediţia pornită de regele Lisimah al Turciei împotriva regelui Dobrogea de astăzi. Capturat şi ţinut prizonier, Lisimah a fost în cele din urmă eliberat şi şi-a căsatorit fata cu regele Dromihete. Geto - dacii
Geto dacii - generalitati
Zeii
Geto- dacii se închinau mai multor zei, cel mai puternic dintre ei fiind Zamolxis sau Gebeleizis, numit şi zeul suprem al dacilor, în cinstea lui se ridică sanctuare( locuri de cult) şi se organizează ceremonii. Preoţii ocupau un rol important în stat. Geto- dacii cunoşteau scrierea utilizând alfabetul grecesc sau latin.
Lumea geto - dacilor
Dintre neamurile trace, in scrierile antice sunt mentionati doar adrisi, besi, moesi, tribali, geti si daci. Odrisii au evoluat primii spre o forma statala, condusi de regele Tres, stapanirea lor ajunge pana la Dunare. In timp ce la conducerea odrisilor se afla Sitkales, care intervine in razboiul peloponesiac, statul odris atinge apogeul, dar dupa moartea sa sunt cuceriti de catre Filip al II-lea al Macedoniei.
Integrarea geto - dacilor
Ocupaţiile dacilor nu se modifică fundamental. Ei continuă să practice agricultura, o noutate fiind apariţia fermelor agricole, care aveau în centru un ansamblu gospodăresc denumit villa rustica, creşterea animalelor, extragerea bogăţiilor solului (aurul era proprietatea statului roman), meşteşugurile, meşteşugarii sunt organizaţi în asociaţii denumite colegii (ex: „Colegiul Faurilor”).
Vestigii geto - dacice in Neamt
Actualul teritoriu al judeţului Neamţ, cu un cadru natural atât de variat şi de generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie, a constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire.
Descoperirile arheologice ne duc în timp cu mai mult de 100’000 de ani î.e.n, în perioada paleolicului superior, relevând o intensă populare a acestei zone. Urmele sălaşelor şi vetrelor de foc, uneltele şi armele din rocă locală şi silex descoperite la Cetăţica, Bofu şi Dârţu pe masivul Ceahlău, precum şi la Bistricioara şi Bicaz pe Valea Bistriţei, sau în aria judeţului la Ţibucani, Văleni-Boteşti şi Valea Ursului documentează o largă răspândire a culturilor paleoliticului final şi îndeosebi a celor de tip grarettian.
Aproximativ în aceleaşi zone de locuire este atestată şi etepa de tranziţie la neolitic, prezentă prin vârfurile de săgeâi şi uneltele microlitice din aşezările de la Podiş şi poiana ...
Medie note: 8.10 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!