In vreme de razboi - caracterizare stavrache
In vreme de razboi - caracterizare Stavrache
Protagonistul nuvelei psihologice in vreme de razboi este un personaj avar, lacom sau rapace.In constructia acestui personaj autorul foloseste o metoda naturalista prin care se ilustreaza “o tara ereditara a unei familii in care un frate inebuneste, iar celalalt se face talhar ca popa si delapidator ca ofiter”.
In vreme de razboi
În capitol al doilea aflăm că, o dată cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. În acest capitol se insistă asupra învălmăselilor de gînduri, se trece mereu din realitate în vis, încît se confundă planurile, sugerîndu-se
Ion Luca Caragiale - In vreme de razboi
În 1870 îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, sufleur în trupa lui Pascaly.De la 20 iunie şi până la 24 octombrie, Caragiale a fost copist la Tribunalul Prahova.Intre anii 1871-1872 a fost al II-lea sufleur şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti.
In anul 1885 se naşte fiul său , Mateiu Caragiale. In 1888 a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti. În 1889 se căsătoreşte cu Alexandrina Burrelly, fiica arhitectului Gaetano Burrelly.
Dezumanizarea lui Stavrache
Drama „Năpasta” şi unele nuvele („O făclie de paşti”, „Păcat”, „In vreme de război”) analizează stări obsesive ajunse la paroxism, iar povestirile fantastice („Kir Ianulea”, „Abu Hasan”, „Hanul ui Mănjoală” ) valorifică anecdoticul de sursă orientală sau folclorică. Membru de onoare post –mortem al Academiei (1948).
In vreme de razboi - rezumat
Primul capitol al nuvelei se constitue ca o adevarata expozitiune, în
care se precizeaza datele esentiale despre cele doua personaje, aflate
în relatie de rudenie: Hangiul Stavrache este negustor si proprietarul
unei pravalii, iar fratele sau este preotul Iancu din Podeni dar si
conducatorul unei bande de hoti în final prinsa de stapînire. Pentru a
se salva Popa Iancu se înroleaza ca voluntar si pleaca la razboi,
averea sa ramînînd în mostenire lui Stavrache.
Ion Luca Caragiale
Este epoca procesului de calomnie intentat lui Const.Al.Ionescu –Caion un psihopat care publicase in Revista Literara doua articole in care Caragiale era invinuit ca a plagiat piesa Napasta dupa un fictiv autor ungur,Istvan Kemeny.
In vreme de razboi
Caragiale realizeaza investigatia patologica prin relatari si descrieri, conturand, in acelasi timp, figura lui Stavrache in contextul nuvelei. Al doilea plan, cel dialogat, este construit gradat, atat in real, cat si in halucinatiile personajului. In plan real, intalnirea dintre Stavrache si popa este realizata in dialoguri comprimate, insotite de indicatii de regie.
In vreme de razboi
Tensiunea creste treptat, odata cu obsesia lui Stavrache, care este terorizat de imaginea fratelui si de presupusa replica a acestuia, devenita laitmotiv obsedant: “Gandeai c am murit, neica?”. In acest capitol (al II-lea) se trece mereu din realitate in vis incat planurile se confunda, sugerand degenerarea psihica a personajului.
In vreme de razboi
În vreme de război
În această nuvelă psihologică Caragiale urmăreşte procesul comlex şi complicat al degradării psihice a hangiului Stavrache, datorită setei de avere, de bani. Caragiale urmăreşte magistral instalarea obsesiei şi evoluţia ei spre nebunie. La începutul nuvelei Stavrache este un hangiu înstărit, sigur de sine, sentiment pe care î-l dă averea pe care o are. Ca toţi oamenii avuţi (înstăriţi) Stavrache trăieşte spaima, frica de a nu fi pradat: Hangiul era foarte mulţumit: om cu dare de mână, cu han în drum… Câte nopţi nu dormise el o clipă măcar cum se cade, trăgaând cu urechea şi aşteptâd cu inima sărită pe musafirii de noapte!
Stavrache apare apoi în stare de frate bun şi săritor, care îl ajute pe Popa Iancu să-şi piardă urma, trimiţindu-l cu voluntarii pe front. După plecarea fratelui Stavrache intră în stăpânirea averii lui Popa Iancu. La primirea primei scrisori despre faptele de bravură ale fratelui său Stavrache ...
In vreme de razboi - nuvela realist - psihologica
Natura este perceputa prin sensibilitatea eroului, iar elementul auditiv devine pregnant: “Afara ploua maruntel ploaie rece de toamna, si boabele de apa prelingandu se de pe stresini si picand in clipe ritmate pe fundul unui butoi dogit (…)”; sunetul repetat la infinit marcheaza obsesia ce se transfera din plan auditiv in creierul innebunit al lui Stavrache.
In vreme de razboi
Nuvela “In vreme de razboi” a aparut in anul 1898. Tema nuvelei este obsesia. Hangiul Stavrache, care mosteneste pe fratele sau, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front pentru a scapa de urmarire, fiind capitanul unei bande de hoti, traieste iluzia, devenita teama, ca fratele sau nu se va mai intoarce. Obsesia intoarcerii pune stapanire pe Stavrache, evoluand tragic. Nebunia lui Stavrache ajunge la forma paroxistica. Nuvela, prin cele trei capitole, urmareste gradarea nebuniei, realizand un destin tragic, dominat de erditete, tensiunea crescand si sub teroarea cosmarurilor, a lait-motivului : “Gandeai c-am murit, neica ? “.
Ilustrarea conceptului operational de nuvela psihologica in In vreme de razboi de I.L. Caragiale
In acest sens, ii tunde pletele, ii rade barba, iar a doua zi il roaga pe comandant sa-l primeasca si pe tanarul Iancu Georgescu, ascunzandu-i adevarata identitate si asigurandu-l pe comandant ca ii va trimite el actele. Tanarul Iancu este primit cu urale si nu dupa multa vreme, Stavrache primeste o scrisoare de la fratele sau, devenit acum luptator in Razboiul de Independenta. Se bucura, deoarece ii recunoaste scrisul, iar dupa o alta asteptare primeste o a doua scrisoare, prin care este instiintat ca fratele sau a murit ca un erou, dupa ce isi cantase singur vesnica pomenire.
Ultima noapte de dragoste si intaia noapte de razboi - roman modern subiectiv
Naraţiunea la persoana I presupune existenţa unui narator implicat ( identitatea între planul naratorului şi al personajului). Punctul de vedere unic şi subiectiv, al personajului-narator care mediaza între cititor şi celelalte personaje, face ca cititorul să cunoască despre ele tot atâta cât ştie şi personajul principal. Însă situarea eului narativ în centrul povestirii conferă autenticitare, iar faptele şi personajele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate, analizate. Reprezentarea epică neutră a unor evenimente exterioare ( în romanul tradiţional ) face loc reprezentării unei proiecţii subiective în planul conştiinţei naratorului ( în romanul modern subiectiv).
In vreme de razboi
Capitolul I
Ceata de talhari este prinsa in padurea Dobrenilor. Acestia erau urmariti de trei ani pentru ca furau cai, jefuiau si omorau oameni. De curand ii facusera o vizita lui popa Iancu din Podeni.
Regim juridic - arme si metode de razboi
Regim juridic - arme si metode de razboi
Din cele mai vechi timpuri,s-a urmarit ca prin norme juridice sa se limiteze dreptul statelor de a recurge discretionar la mijloace si metode de razboi,acest lucru realizandu-se, pe parcursul timpului in raport de trei factori:
de efectele lor distructive;
de persoanele impotriva carora sunt indreptate;
de locurile si bunurile vizate .
Cauzele primului razboi mondial
Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial au fost mult mai adanci: concurenta economica, imperialismul si nationalismul.
Una din principalele cauze inceperii primului razboi mondial
este dorinta Germaniei si Italiei de a-si intari pozitiile, prin toate mijloacele posibile, fata de Rusia, Franta, MareaBritanie, Imperiul Austro-Ungar din centrul Europei si Imperiul Otoman-in decadere. Tarile mici au ramas neutre.
Tendinta Germaniei de a deveni cea mai mare putere militara a Europei si de a sparge suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele doua tari. Imperiul Austro-Ungar era caracterizat da nemultumirea si agitatia nationalitatilor, tinute cu greu intr-un stat unitar.
Marile puteri s-au organizat in doua tabere opuse: Tripla Alianta din care faceau parte Germania, Austro-Ungaria si Italia, si Antanta compusa din Franta, Rusia si Anglia.
...
Romania in Primul Razboi Mondial
La intrunirea Consiliului de Coroana din 21 iulie/3 august, guvernul Roman a hotarat sa adopte o politica de neutralitate. Sedinta a fost prezidata de rege si la ea au participat si membrii guvernului, fosti Prim-ministrii si conducatorii principalelor partide care au cantarit doua optiuni posibile.Prima – intrarea imaediata in razboi de partea Puterilor Centrale - era sustinuta de Carol care si-a exprimat increderea in victoria Germaniei si a facut apel la sentimentul onoarei celor prezenti pentru indeplinirea angajamentelor din trat fata de Germania si Austro-Ungaria.
Primul Razboi Mondial
La acest început de veac s-au conturat două mari blocuri armate: Antanta şi Puterile Centrale. Cea dintâi formaţiune a fost alcătuită prin voinţa cancelarului Bismarck al Germaniei şi era alcătuită din Germania, Austro-Ungaria şi Imperiul Ţarist. După războaiele balcanice însă Imperiul Ţarist se retrage din alianţă nefiind mulţumită de poziţia Germaniei de la tratativele de pace de la sfârşitul războiului.
Romania in primul razboi mondial
Mart.5 Se semnează la Buftea (în apropiere de Bucureşti) Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia încep la Bucureşti, la 9 mart., tratativele în vederea încheierii păcii.
Medie note: 8.25 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!