In vreme de razboi pe capitole
In vreme de razboi
In vreme de razboi.Alaturi de Ioan Slavici, Caragiale este in literatura noastra creatorul nuvelei realist psihologice. Universului comic din piesele de teatru si schite i se substituie in nuvela “In vreme de razboi” dimensiunea tragica a existentei umane. Tema nuvelei este obsesia. Firul epic urmeaza linia unei compozitii clasice (expozitie, punct culminant si deznodamant), iar cele trei capitole, urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei in nebunie, creeaza o tipologie si compun un destin uman tragic aflat sub stapanirea neiertatoare a unei tare ereditare (defect congenital).In vreme de razboi
In vreme de razboi
În capitol al doilea aflăm că, o dată cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. În acest capitol se insistă asupra învălmăselilor de gînduri, se trece mereu din realitate în vis, încît se confundă planurile, sugerîndu-se
In vreme de razboi - caracterizare Stavrache
Autorul sugereaza prin descrierea starii tensionate a personajului spaima, tema, groaza.Ideea de spaima este generate si de multiplele halucinatii care pun stapanire pe personaj.
Ion Luca Caragiale - In vreme de razboi
În zorii zilei de 9 iunie 1912 Ion Luca Caragiale moare în urma unui atac de cord în locuinţa sa de la Schoneberg – Berlin.A fost adus în ţară şi îngropat la Bisarica „Sfântul Gheorghe”. La 22 noiembrie 1912 este reînhumat în cimitiril Bellu, alături de Mihai Eminescu şi Coşbuc.
Dezumanizarea lui Stavrache
In comediile sale („O noapte furtunoasa”, „Conu Leonida faţa cu reacţiunea”, „O scrisoare pierduta”, „D-ale carnavalului”), satirizează moravuri politice si familiale, utilizând cu remarcabil efect comicul de situaţie şi limbaj, expresia stereotipa definitorie, umorul (inclusiv cel absurd). Instantaneele în proză, cu adresă critică („Schiţe uşoare”, „Momente”, „Schiţe nouă”), prelungesc si dezvoltă tipologia de mare diversitate a comediilor, ţintind cu precădere orizonturile micii burghezii.
In vreme de razboi - rezumat
Lantrile cauzale sînt într-o ordine crescînda si radata de la simpla
criza, psihologica de la început care abia se înfiripa, ea se adîncese
mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducînd la trecerea de la
starile halucinatorii la starea explosiva si violenta, premergatoare
nebuniei, declansînd iremediabil dementa, iar actiunile eroului sînt
dirijate treptat de presimtirea ca popa Iancu nu e mort, de obsesia
întoarcerii fratelui si de starea de violenta din momentul
confruntarii directe cu acesta. Autorul prezinta astfel, un caz
patologic, o fisa clinica, ce are ca mobil patima înavutirii.
Stavrache este, în acelasi timp, un negustor necinstit, avar si
nemilos, plasat fiind în contextul unui mediu social, în care setea de
îmbogatire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizîndu-l.
Asemanari si deosebiri dintre 2 tipuri de nuvela - istorica si psihologica
Hangiul actioneaza sub impactul unei tare(anomalie ereditara) pt ca dupa cum afirma G Clinescu trebuie sa existe o astfel de abatere patologica intr-o familie in care unul inebuneste si altul este delapidator ca ofiter si talhar ca preot.Gustul estetic,bizar, manifestat de Lapunseanul in ordonarea capetelor celor 47 de boieri ucisi intr-un sistem piramidal fuzioneza pe alocui ci tendintele fraticide si matricide a lui Stravache care se bucura ca in goana dupa mostenirea fratelui nu mai are nici un oponent.
In vreme de razboi - momentele subiectului
In plan real, intalnirea dintre Stavrache si popa este realizata in dialoguri comprimate, insotite de indicatii de regie. In capitolul al II-lea, dialogul se concentreaza pe sublinierea starii de incordare, datorate temeri de a nu pierde averea. Dialogul cu fetita (din capitolul al III-lea) il situeaza pe Stavrache in lumea negustorilor, a hangiilor necinstiti, avari, nemilosi, evidentiind practicile marunte, surse sigure de imbogatire. Dialogul viu si plin de miscare pregateste deznodamantul: nebunia lui Stavrache, care, odata declansata, face loc tonului relatarii si investigatiilor. Astfel ca, de-a lungul celor doua pagini care incheie nuvela, apar doar cateva linii de dialog. La nivelul spaimei halucinatorii, dialogul puncteaza obsesia: "Credeai c-am murit, neica?".
In vreme de razboi
Acest fond sufletesc, chinuit de obsesia întoarcerii fratelui, de coşmaruri, apariţia lui Popa Iancu declanşează nebunia. În manieră naturalistă, Caragiale notează reacţiile fiziologice prin care se exteriorizează: şi omul adormit se ridică drept în picioare, cu chipul îngrozitor, cu părul vâlvoi, cu mâinile-ncleştate, cu gura plină de spumă roşcată. Ca o furtună se repezi, apucă masa şi o trânti de duşumea, făcând tot ţăndări.
In vreme de razboi
Purtand o discutie cu unul din calatori el afla ca nic nu mai stiau de unde au plecat, dar ca erau functionari. Calatorul ii multumeste pe nume, surprizandu-l pe hangiu care nu il cunostea pe acest om. Uitandu-se atent la cel de-al doilea calator observa ca este defapt fratele sau.
Acesta ii spune ca cea de-a doua scrisoare fusese o gluma. Popa Iancu venise pentru a lua bani de la fratele sau, deoarece calatorise pe banii regimentului si avea de inapoiat cincisprezece mii.
Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi Bacalaureat
Romanul „Ultima noapte...” - 1930
Romanul topeşte aceste concepte despre structura prozei de analiză psihologică modernă. De altfel, scriitorul consideră actul de creaţie drept misionar sau unul de purificare (Catharsis): „Menirea scriitorului e să sporească prin scrisul lui conştiinţa în lume. Aici e puterea lui. Sporind lumina în lume, el izgoneşte răul”.
Regim juridic - arme si metode de razboi
Pe aceasta baza,in dreptul international umanitar, au fost consacrate trei principii fundamentale:
partile la un conflict armat,nu au un drept nelimitat in ce priveste alegerea mijloacelor si metodelor de razboi;
in utilizarea acestor mijloace si metode trebuie sa se faca intotdeauna o distinctie neta intre obiectivele militare,pe de o parte,si populatia,persoanele civile si bunurile cu caracter civil,pe de alta parte,astfel incat atacurile sa nu fie indreptate decat impotriva primelor;
sa se limiteze,pe cat posibil,suferintele pe care le-ar putea indura combatantii,si proportiile distrugerilor.
Cauzele primului razboi mondial
Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial au fost mult mai adanci: concurenta economica, imperialismul si nationalismul.
Una din principalele cauze inceperii primului razboi mondial
este dorinta Germaniei si Italiei de a-si intari pozitiile, prin toate mijloacele posibile, fata de Rusia, Franta, MareaBritanie, Imperiul Austro-Ungar din centrul Europei si Imperiul Otoman-in decadere. Tarile mici au ramas neutre.
Tendinta Germaniei de a deveni cea mai mare putere militara a Europei si de a sparge suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele doua tari. Imperiul Austro-Ungar era caracterizat da nemultumirea si agitatia nationalitatilor, tinute cu greu intr-un stat unitar.
Marile puteri s-au organizat in doua tabere opuse: Tripla Alianta din care faceau parte Germania, Austro-Ungaria si Italia, si Antanta compusa din Franta, Rusia si Anglia.
...
Romania in Primul Razboi Mondial
Dar el a ramas singur nefiind sustinut decat de liderul conservator Petre Carp, care a tratat cu usurinta puternicul sentiment al opiniei publice in favoarea Anantei, numindul irelevant si si-a exprimat lipsa de interes fata de situatia romanilor din Transilvania. Dar acestea erau tocmai prolemele care-i preocupau in gradul cel mai inalt pe toti ceilalti.
Al 2- lea Razboi mondial
Cu privire la Danzig :
Ocuparea prin surprindere a Danzigului poate fi efectuata, in afara operatiunilor incluse in Planul Alb, prin exploatarea unei situatii politice favorabile … Ocupatia militara se va efectua pornindu-se din Prusia Orientala. Marina va sustine actiunea armatei intervenind pe mare.
Cauzele primului razboi mondial
Nationalismul militant si problema nationala au transformat Balcanii intr-un adevarat butoi cu pulbere, gata sa se aprinda la cea mai mica scanteie. Germania, in care traiau polonezi si danezi si care ocupase Alsacia si Lorena, viza patrunderea in estul si sud-estul Europei, generand conflicte pentru expansiunea in Balcani.
Al II - lea Razboi Mondial
Al II-lea razboi mondial a inceput pe data de 3 sept. 1939 , cand Aliatii (Anglia si Franta ) au declarat razboi Germaniei naziste , condusa de A. Hitler . Au facut acest lucru pentru Polonia , atacata de germani cu doua zile mai devreme , desi nu au intentionat sau nu au fost capabili sa iamasuri urgente . Polonia a fost invadata rapid de Blitzkrieg ( atac fulgerator ) .
Medie note: 8.19 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!