Ion luca caragiale-in vreme de razboi
Ion Luca Caragiale - In vreme de razboi
Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român. Critica literară a remarcat excepţionala înzestrare a lui Caragiale pentru comic în comedii, şi pentru analitic (analiză sufletească, psihologică) în nuvele şi în drama „Năpasta”. Deci se vorbeşte de bivalenţa spiritului caragian. În acest sens criticul literar Maria Vadă Căpeşan consideră că dimensiunea operei lui Caragiale se întinde de la mască la hău (simbol al râsului - profunsime, adâncime sufletească, zonă ascunsă a conştienţei).
Dezumanizarea lui Stavrache
Stavrache isi primeste „rasplata” in mod progresiv: intre dezumanizare- de la obsesie la vedenie- si nebunie. Caragiale reda aceste stari în manieră naturalistă: „horcăieli”, „gemete”, „tremura Stavrache din tot trupul”, „cu chipul îngrozit”, „cu părul vâlvoi”, „cu mâinile încleştate”, „cu gura plină de spumă roşie”, trânteşte masa făcând-o ţăndări, are porniri criminale, iar când este imobilizat „scuipă”, „râde cu hohot”, „cântă popeşte”.
In vreme de razboi - caracterizare Stavrache
Stravache avea han “era un om bun,multumit si cu dare de mana”, lacomia sa duce personajul nostru la nebunie, practic la drama sa.Personajul trece printr-o serie de visuri chinuitoare care devin mai intai obsesii, iar apoi in cojmaruri.Cojamrurile il terorizeaza iar pornirile lui sunt criminale. Stavrache cade intro stare de apatrie, tensiune sa sufleteasca ducand atat la stari violente cat si la stari apatice.
In vreme de razboi - nuvela realist - psihologica
Personajul principal este surprins atat din perspectiva povestitorului narator, din perspectiva sugerata de cadrul natural, cat si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje (dialog) si a confruntarii cu sine (monolog). In primul plan, scriitorul este cel care relateaza faptele si sugereaza inlantuirile cauzale. Caragiale realizeaza investigatia patologica prin relatari si descrieri, conturand, in acelasi timp, figura lui Stavrache in contextul nuvelei. Al doilea plan, cel dialogat, este construit gradat, atat in real, cat si in halucinatiile personajului.
In vreme de razboi - momentele subiectului
In plan real, intalnirea dintre Stavrache si popa este realizata in dialoguri comprimate, insotite de indicatii de regie. In capitolul al II-lea, dialogul se concentreaza pe sublinierea starii de incordare, datorate temeri de a nu pierde averea. Dialogul cu fetita (din capitolul al III-lea) il situeaza pe Stavrache in lumea negustorilor, a hangiilor necinstiti, avari, nemilosi, evidentiind practicile marunte, surse sigure de imbogatire. Dialogul viu si plin de miscare pregateste deznodamantul: nebunia lui Stavrache, care, odata declansata, face loc tonului relatarii si investigatiilor. Astfel ca, de-a lungul celor doua pagini care incheie nuvela, apar doar cateva linii de dialog. La nivelul spaimei halucinatorii, dialogul puncteaza obsesia: "Credeai c-am murit, neica?".
In vreme de razboi - rezumat
În capitol al doilea aflam ca, o data cu mostenirea averii, Stravache
este chinuit de vedenia fratelui mort. În acest capitol se insista
asupra învalmaselilor de gînduri, se trece mereu din realitate în vis,
încît se confunda planurile, sugerîndu-se
In vreme de razboi
“In vreme de razboi” este alcatuita din trei capitole, fiecare marcand o etapa in evolutia lui Stavrache, si apoi trei planuri: planul povestitorului, planul dialogat si natura, care constituie cadrul povestirii.
In vreme de razboi
În vreme de război
În această nuvelă psihologică Caragiale urmăreşte procesul comlex şi complicat al degradării psihice a hangiului Stavrache, datorită setei de avere, de bani. Caragiale urmăreşte magistral instalarea obsesiei şi evoluţia ei spre nebunie. La începutul nuvelei Stavrache este un hangiu înstărit, sigur de sine, sentiment pe care î-l dă averea pe care o are. Ca toţi oamenii avuţi (înstăriţi) Stavrache trăieşte spaima, frica de a nu fi pradat: Hangiul era foarte mulţumit: om cu dare de mână, cu han în drum… Câte nopţi nu dormise el o clipă măcar cum se cade, trăgaând cu urechea şi aşteptâd cu inima sărită pe musafirii de noapte!
Stavrache apare apoi în stare de frate bun şi săritor, care îl ajute pe Popa Iancu să-şi piardă urma, trimiţindu-l cu voluntarii pe front. După plecarea fratelui Stavrache intră în stăpânirea averii lui Popa Iancu. La primirea primei scrisori despre faptele de bravură ale fratelui său Stavrache ...
In vreme de razboi
In vreme de razboi.Alaturi de Ioan Slavici, Caragiale este in literatura noastra creatorul nuvelei realist psihologice. Universului comic din piesele de teatru si schite i se substituie in nuvela “In vreme de razboi” dimensiunea tragica a existentei umane. Tema nuvelei este obsesia. Firul epic urmeaza linia unei compozitii clasice (expozitie, punct culminant si deznodamant), iar cele trei capitole, urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei in nebunie, creeaza o tipologie si compun un destin uman tragic aflat sub stapanirea neiertatoare a unei tare ereditare (defect congenital).In vreme de razboi
Rezumatul romanului Ion
La desfasurarea dansului privesc un scurt timp si invatatorul Herdelea, sotia lui Maria, Fiul lor, Titu, de 23 de ani, si cele doua fiice, de varsta maritisului, Laura si Ghighini.Dupa dans, la carciuma lui Avrum, sub un pretext oarecare, Ion il bate crunt pe George, stiind ca acesta il parase tatalui Anei, din faptul ca il vazuse trecand pe langa el si Ana, in livada.
Tren de placere de Ion Luca Caragiale
Comicul este sustinut si de modul in care I.L.Caragiale vede lumea , un fel de carnaval continuu in care fiecare poarta o masca.
Ion Luca Caragiale - date biografice
Peste doi ani, în 1884, are loc prima reprezentare a piesei "O
scrisoare pierduta", ascutita satira la adresa politicienilor
vremii.Cu "D-ale carnavalului", premiata la un concurs al Teatrului
National în 1885, se încheie ciclul comediilor.Ultima piesa, drama
"Napasta", a fost inspirata din lume satului.
Ion - povestirea subiectului
5.Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului Herdelea de 23 de ani, vin la petrecerea oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun prieten al său, la care Ilie răspunde că este împreună cu Ana sub nuc.
Ion - romanul
Ion - romanul - După căsătorie Ion o maltratează pe Ana până când aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lăsând în urmă-i un copil de câteva luni, Petre. În scurt timp moare şi acest copil. Vasile Baciu crede că, după moartea Anei şi a copilului Petre, ar putea primi pământurile înapoi. Legea însă nu-l favorizează, lucru care nu era cunoscut nici de Ion.
Bibliografie Ion Luca Caragiale
S-a nascut la 1 februarie 1852,[1] in satul Haimanale[4], care ii poarta numele, fiind primul nascut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei. Tatal sau, Luca (1812 - 1870), si fratii acestuia, Costache si Iorgu, s-au nascut la Constantinopol, fiind fiii lui Stefan, un bucatar angajat la sfarsitul anului 1812 de Ioan Voda Caragea in suita sa.
Napasta de Ion Luca Caragiale
Pe camasa padurarului erau urme de sange si cum alte probe nu existau, Ion a fost condamnat. Desi sustinea ca nu este vinovat, probele erau edificatoare.Batut si supus unui tratament inuman, Ion innebuneste. Era un nebun pasnic, in afara perioadelor in care era stapanit de mania persecutiilor.
O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale
În perioada următoare a publicat în gazete schiţe comice reunite în anul 1901 în volumul ,,Momente”. Printre cele mai reuşite creaţii dinspre sfârşitul vieţii se numără nuvelele fantastice ,,La hanul lui Mânjoală”, ,,Kir Ianulea”.
Scrise între 1878 şi 1885, O noapte furtunoasă”, Conu Leonida faţă cu Reacţiunea”, O scrisoare pierdută” şi ,,D-ale carnavalului” sunt comedii de moravuri şi de caracter, în care sunt satirizate aspectele negative ale societăţii vremii. Pompiliu Constantinescu observă că, printre junimişti, Caragiale e singurul ,,care merge în inima vieţii prezente, observă la rece structura morală a societăţii contemporane lui”, în vreme ce Creangă se refugiază în ,,mitul copilăriei”, iar Eminescu se pierde în ,,fantasmagoria trecutului şi în feeria naturii”.
Inspirate din viaţa burgheziei ...
Regim juridic - arme si metode de razboi
Pe aceasta baza,in dreptul international umanitar, au fost consacrate trei principii fundamentale:
partile la un conflict armat,nu au un drept nelimitat in ce priveste alegerea mijloacelor si metodelor de razboi;
in utilizarea acestor mijloace si metode trebuie sa se faca intotdeauna o distinctie neta intre obiectivele militare,pe de o parte,si populatia,persoanele civile si bunurile cu caracter civil,pe de alta parte,astfel incat atacurile sa nu fie indreptate decat impotriva primelor;
sa se limiteze,pe cat posibil,suferintele pe care le-ar putea indura combatantii,si proportiile distrugerilor.
Cauzele primului razboi mondial
La 28 iunie1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un studen bosniac. O luna mai tarziu Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial au fost mult mai adanci: concurenta economica, imperialismul si nationalismul. Una din principalele cauze inceperii primului razboi mondial este dorinta Germaniei si Italiei de a-si intari pozitiile, prin toate mijloacele posibile, fata de Rusia, Franta, MareaBritanie, Imperiul Austro-Ungar din centrul Europei si Imperiul Otoman-in decadere. Tarile mici au ramas neutre.
Medie note: 8.09 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!