Ion luca caragiale in vreme de razboi
Ion Luca Caragiale - In vreme de razboi
Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român. Critica literară a remarcat excepţionala înzestrare a lui Caragiale pentru comic în comedii, şi pentru analitic (analiză sufletească, psihologică) în nuvele şi în drama „Năpasta”. Deci se vorbeşte de bivalenţa spiritului caragian. În acest sens criticul literar Maria Vadă Căpeşan consideră că dimensiunea operei lui Caragiale se întinde de la mască la hău (simbol al râsului - profunsime, adâncime sufletească, zonă ascunsă a conştienţei).
Dezumanizarea lui Stavrache
Stavrache isi primeste „rasplata” in mod progresiv: intre dezumanizare- de la obsesie la vedenie- si nebunie. Caragiale reda aceste stari în manieră naturalistă: „horcăieli”, „gemete”, „tremura Stavrache din tot trupul”, „cu chipul îngrozit”, „cu părul vâlvoi”, „cu mâinile încleştate”, „cu gura plină de spumă roşie”, trânteşte masa făcând-o ţăndări, are porniri criminale, iar când este imobilizat „scuipă”, „râde cu hohot”, „cântă popeşte”.
In vreme de razboi - caracterizare Stavrache
Stravache avea han “era un om bun,multumit si cu dare de mana”, lacomia sa duce personajul nostru la nebunie, practic la drama sa.Personajul trece printr-o serie de visuri chinuitoare care devin mai intai obsesii, iar apoi in cojmaruri.Cojamrurile il terorizeaza iar pornirile lui sunt criminale. Stavrache cade intro stare de apatrie, tensiune sa sufleteasca ducand atat la stari violente cat si la stari apatice.
In vreme de razboi - nuvela realist - psihologica
Tema nuvelei este obsesia. Firul epic urmeaza linia unei compozitii clasice (expozitie, punct culminant si deznodamant), iar cele trei capitole, urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei in nebunie, creeaza o tipologie si compun un destin uman tragic aflat sub stapanirea neiertatoare a unei tare ereditare (defect congenital).
In vreme de razboi - momentele subiectului
In acest capitol (al II-lea) se trece mereu din realitate in vis incat planurile se confunda, sugerand degenerarea psihica a personajului. Punctul culminant si deznodamantul conflictului (capitolul al III-lea) este reprezentat de momentul intalnirii dintre cei doi frati. Cand Iancu ii cere lui Stavrache o suma de bani pe care ii delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la capatul incordarii psihice, innebuneste.
In vreme de razboi - rezumat
Punctul culminant si deznodamîntul conflictului, prezentate în
capitolul al treilea , îl reprezinta momentul întîlnirii reale dintre
cei doi frati. Cînd popa Inacu îi cere lui Stavrache sa-l ajute cu o
suma de bani pe care acesta îi delapidase din banii regimentului,
hangiul, ajuns la capatul încordarii psihice, înebunneste. Replica lui
popa Iancu, usor modificata fata de aceea din starile halucinatorii
ale lui Stavrache ("Ma credeai mort, nu-i asa ?"), vine ca o
extraordinata lovitura peste mintea buimacita a hangiului. Cu o arta
desavîrsita autorul analizeaza acum reactiile organice, atitudinea si
comportarea eroului.
In vreme de razboi
Caragiale analizeaza minutioas reactiile fiziologice ale acestuia in momentul intalnirii cu Iancu: gura ii este intredeschisa dar fara sa poata vorbi, ochii holbati, iar mainile inclestate. Lua paharul sa bea, “il duse spre gura, dar gura ramase inchisa”. Stavrache, la un moment dat, este incapabil sa distinga planul real de cel al halucinatiilor. Investigatiile patologice sunt realizate prin relatari si descrieri.Pentru el, pierderea averii este o catastrofa de mari proportii. De aici drama.
In vreme de razboi
Din punct de vedere compoziţional nuvela este acătuită din trei planuri:
1. Planul naratorului, care povesteşte concis, cu numeroase indicaţii scenice, la faptele, întâmplările.
2. Planul dialogului:
dialogul dintre Stavrache şi fratele său;
dialogul dintre Stavrache şi fetiţa care a venit la cumpărături;
- Ce vrei?
- M-a trimes maica să-i dai de un ban gaz, şi taica, de doi bani ţuică.
Şi fata scoate de sub mintean cu băgare de seamă două clondire.
- Da… zice să nu mai pui gaz în a de ţuică şi ţuică-n a de gaz, ca alaltăieri, că iar mă bate… şi… să măsori bine…
- Da bani ai adus?
- Ba!…zice că să scrii.
In vreme de razboi
In vreme de razboi in capitolul I (adevarata expozitiune) se precizeaza datele esentiale despre hangiul Stavrache (negustor, proprietarul unei pravalii) si fratele sau popa Iancu din Pondeni (conducatorul unei bande de hoti, prinsa de stapanire). Pentru a scpa, popa Iancu se inroleaza voluntar in razboi, averea sa ramanand lui Stavrache. In vreme de razboi momentul intriga il constituie gandul care il chinuie pe hangiu in legatura cu intoarcerea fratelui sau, desi o scrisoare primita il asigurase ca acesta a murit.
Ion Luca Caragiale - viata si opera
I. Viata
Cel mai mare dramaturg si scriitor satiric al literaturii noastre, I.L.Caragiale, s-a nascut la 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale din fostul judet Prahova, ca fiu al lui Luca si al Ecaterinei Caragiale. Primele clase le urmeaza la Ploiesti, la Scoala Domneasca, pastrand o pioasa amintire invatatorului Basil Dragosescu, de la care a invatat intaia data tainele gramaticii si respectul pentru limba romaneasca.
Dupa 1870, timp de cativ ani, preocuparile lui Caragiale se aseamnana cu ale marelui sau contemporan si prieten de mai tarziu, M. Eminescu: in 1870 Caragiale este copist la Tribunalul Prahova, iar in 1871 este sufleur si copist al Teatrului National din Bucuresti.
Anul 1873 este important in evolutia lui Caragiale, intrucat acum de prima proba a inclinatiilor sale satirice, debutand la revista umoristica Ghimpele, cu articole si note polemica ascutite, in care ataca cu fronda ...
Tren de placere de Ion Luca Caragiale
Tren de placere de Ion Luca Caragiale - ,,Momentele si schitele” construite in jurul unor teme precum politica, oportunismul, familia, scoala, presa, biocratia, justitia, viata mondena,genereaza un univers comic.Tren de placere de Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale - date biografice
Anul 1884 ramâne înscris în istoria literaturii noastre cu cifre de
aur, marcând un punct de altitudine maxima în dramaturgia
româneasca.În seara zilei de 13 noiembrie a acelui an, Teatrul
National din Bucuresti a reprezentat pentru prima data comedia "O
scrisoare pierduta", în interpretarea unei echipe de actori foarte
talentati, cei mai multi tineri, care, aproape fara exceptie, au dat
deplina satisfactie spectatorilor si autorului.
Dupa melci de Ion Barbu
Aici, fantasticul desemneaza un univers al imaginatiei infantile, creat prin invocarea lumii magice, nepatrunse. O data cu venirea serii, din orizontul intunecat, misterios, al lumii, apar fiinte infernale, "nazdravana de padure", "capcauni", pe care ii privesc piezis "ochi bubosi", ca in tablourile suprarealiste. Toate epitetele sugereaza deplasarea spre sarja, spre baroc, prin acel principiu binecunoscut, "eblouir Ies yeux": "Nazdravana de padure/ Jumulita de secure,/ Scurt, furis/ inghitea din luminis./ Din lemnoase vagauni,/ Capcauni/ ii vedeam piezis/ Cum casca/ Buze searbade de iasca;// Si intorsi/ Ochi bubosi/ innoptau sub frunti pestrite/ De paroase,/ De barboase/ Joimarite".
Caracterizare - Ion
Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol.
Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, ‘’parca nedumerire si un viclesug neprefacut’’, apoi o vede pe Florica ‘’mai frumoasa ca oricand (…) fata vaduvei lui Maxim Oprea’’. Desi ii era draga Florica, Ion este constient ca ‘’Ana avea locuri si case si vite multe’’. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. ‘’Iute si harnic ca ma-sa’’, chipes, voinic dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si ‘’bocotanii’’ satului ca Vasile Baciu. Cand acesta ii zice ‘’fleandura, sarantoc, hot si talhar’’, Ion se simte biciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. De la inceput Ion este sfasiat de doua forte, glasul pamantului ...
Bibliografie Ion Luca Caragiale
Adolescentul Iancu a inceput sa scrie poezii in taina, dar inainte de debutul literar a fost fascinat de performantele teatrale ale unchiului sau, Iorgu Caragiale, actor si sef de trupa, fixata la Bucuresti sau ambulanta. In 1868 a obtinut de la tatal sau autorizatia de a frecventa Conservatorul de Arta Dramatica, in care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamatie si mimica. In 1870 a fost nevoit sa abandoneze proiectul actoriei si s-a mutat cu familia la Bucuresti, luandu-si cu seriozitate in primire obligatiile unui bun sef de familie. In acelasi an a fost numit copist la Tribunalul Prahova.
Ion Luca Caragiale ppt
S-a nascut, prin urmare, autorul satiric, insa prin sacrificarea poetului liric, caruia ii va supravietui, ocazional, autorul de fabule, epigrame si parodii.In 1889, la 7-8 ianuarie s-a casatorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din aceasta casatorie vor rezulta mai intai doua fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) si Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza unei tuse convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24? martie 1891). La 3 iulie 1893 i se naste un fiu, Luca Ion.
Ion luca Caragiale
1870 Dupa un scurt stagiu de sufleur si copist, in trupa celuilalt unchi (Iorgu Caragiali), este angajat - la 20 iunie - copist la Tribunalul Prahova. La 8 august face parte dintre "republicanii" lui Alexandru Candiano-Popescu. La 10 septembrie, moare tatal sau, Luca, tanarul copist devenind singurul sustinator al familiei. Paradoxal, renunta tocmai acum la serviciu, fiind destituit la 24 octombrie, aceelasi an.
1871 - 1872 Sufleur, la Iasi, in trupa lui Mihail Pascaly, apoi sufleur al doilea si copist la Teatrul National din Bucuresti. Peste ani, autorul va evoca acesta epoca in scanteietoarele sale "Amintiri din teatru", republicate ulterior sub titlul "Din carnetul unui vechi sufleur".
1873 - 1874 Debuteaza, apoi colaboreaza la "Ghimpele". O poema, versuri, ii apare in 'Revista contemporana' (1 octombrie 1874)
1875 - 1876 "Girant responsabil" la "Alegatorul liber", foaie liberala de opozitie.
O scrisoare pierduta de Ion Luca Caragiale
În acest moment acţiunea atinge punctul culminant. Are loc o încăierare pusă la cale de Pristanda ; Caţavencu îşi pierde pălăria în a cărei căptuşeală avea scrisoarea care ajunge din nou la Cetăţeanul turmentat.
Ion I. C. Bratianu
A condus guvernul Românie timp de 12 ani, contribuind direct la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, la legiferarea şi realizarea reformei agrare şi a celei electorale, la consolidarea statului naţional unitar român.
Medie note: 8.05 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!