Ion momentele subiectului
Harap Alb - povestirea pe momentele subiectului
Verde împărat îi cere fratelui său, craiul, să-i trimită "grabnic pe cel mai vrednic" şi viteaz dintre fiii săi, ca să-i urmeze la tron, întrucât el avea numai fete. Ca să-i pună la încercare, pentru a vedea care dintre feciori "se simte destoinic a împăraţi peste o ţară aşa de mare şi bogată ca aceea", craiul se îmbracă într-o piele de urs şi se ascunde sub un pod. Cei doi fii mai mari se sperie de urs şi se întorc ruşinaţi la curtea craiului, care este dezamăgit de neputinţa lor şi rosteşte moralizator: "nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine", ceea ce evidenţiază elementele reale ale basmuiui.
Mezinul, impresionat de amărăciunea tatălui, se duce în grădină "să plângă în inima sa". Deodată, "o babă gârbovă de bătrâneţe" îi cere de pomană, apoi îl sfătuieşte să ceară tatălui său "calul, armele şi hainele cu care a fost el mire", deşi hainele sunt "vechi şi ponosite", iar "armele ruginite" şi să ...
Harap Alb - rezumat
Lui Harap Alb ii este opus Spanul, simbol al fortelor raului, intruchipand inumanul. Ca si in cazul celorlalte personaje, scriitorul isi mentine atitudinea realista.
Harap Alb - caracterizare
Tema basmului „Harap-Alb” este aceeasi ca a basmrlor populare, in genere: triumful binelui asupra raului. „Povesttea lui Harap-Alb” e un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vadeste de sub orice strai si la orice varsta” (G. Calinescu). Titlul neobijnuit al basmului evdentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului); totodata, acesta reflecta, prin contrastul cromatic „negru-alb”, armonizarea defectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe ultimele.
Eseu- Povestea lui Harap Alb
“Gerila, vazand ca toti stau impotriva, se manie atunci si unde nu tranteste o bruma pe pareti, de trei palme groasa, de au inceput a clantani si celeilalti de frig, de sarea camesa de pe dansii.
-Na!Incatea v-am facut si eu pe obraz. De-acum inainte, spuneti ce va place,ca nu mi-o fi ciuda, zise Gerila,razand cu hohot.”
Fantasticul umanizat. În basmul popular, fantasticul este antropomorfizat, adică personajele fabuloase se comportă, în general, ca oamenii, dar umanizarea lor este convenţională, abstractă, fără particularităţi psihice, sociale, naţionale. La Creangă, fantasticul nu numai că este umanizat, dar este şi localizat.
Povestea lui Harap-Alb
Actiunea basmului lui Ion Creanga se desfasoara intr-un spatiu timp nedeterminat la fel ca in basmul popular "Amu cica era o data intr-o tara un crai care avea trei feciori"
Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb - Personajul principal al basmului cult "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este Harap-Alb,un erou ce reuseste sa treaca peste toate probele sis a invinga raul.Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb
Basmul cult este o specie populara sau culta a genului epic, iar in cazul de fata, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult. Basmul este o povestire a unor intamplari intr-un mod fantastic si neobisnuit. Dupa parerea mea, basmul s-ar putea incadra intr-o categorie alaturi de fabula, deoarece fabula scoate in evidenta multe defecte si aduce reprosuri oamenilor, prin intermediul animalelor, iar basmul este ceva fabulos.
Dincolo de nisipuri - povestirea pe momentele subiectului
Dincolo de nisipuri - povestirea pe momentele subiectului
A iesit in drum avand pofta de laptuci deoarece visase ca ploase si gradina lui de zarzavat inverzise.Trecand pe acolo dascalul satului despre care lumea credea ca isi pierdu-se mintile din cauza foamei si cerandu-i de fumat.Statea toata ziua pe marginea satului, mestecand macris, daca avea si ingana uitandu-se la cerul gol de nori un rand dintr-o carte de rugaciuni :,,Dumnezeule care dormi in padurea de dafini’’.
Rezumatul romanului Ion
Rezumatul romanului Ion - Inceputul - Se precizieaza locul actiunii, satul Pripas, situate in aproiere de oraselul Armadia, langa raul Somes, in zona Bistrita-Nasaud. Rezumatul romanului Ion
Popa Tanda - momentele subiectului
Nuvela este o opera epica culta in proza, mai intinsa decat schita, cu un singur fir narativ, cu o actiune mai complicata decat a schitei la care participa mai multe personaje, accentul cazand pe caracterul acestora nu pe actiune.
Fiind o opera epica, modul de expunere predominant este naratiunea prin intermediul careia autorul relateaza un sir de intamplari. Intamplarile narate si personaje care participa la actiunea constituie subiectul nuvelei structurat in cele cinci momente: expozitia, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant, deznodamantul.
Expozitia este momentul care fixeaza coordonantele principale ale actiunii (locul, timpul si unele personaje).Actiunea din aceasta nuvela se desfasoara mai intai in satul Butucani, loc de origine al parintelui Trandafir, iar apoi in satul Saraceni. Parintele Trandafir este fiul dascalului Pintilie, “cantaret vestit”, din Butucani, “bun sat si mare”, cu “oameni cu stare si cu socoteala”. ...
Popa Tanda - momentele subiectului
Scriitor transilvanean din a doua jumatate a sec. XIX. lea. Ioan Slavici a fost una dintre personalitatile proeminente ale scrisului romanesc intrat in randul marilor clasici ai literaturii noastre. Ziarist, autor de basme si povesti, Slavici s-a impus mai ales ca nuvelist. Cele sase volume de nuvele oglindesc in mod realist din viata sociala (vechi randuieli din lumea satului, obiceiuri, datini, credinte, atitudini, prejudecati si superstiti ale oamenilor simpli).
Caracterizare - Ion
Personajul Ion este unul de referinta litarara romana, concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale acestui secol.
Inca de la inceputul romanului, la hora satului se evidenteaza dintre jucatori, feciorului lui Alexandru Pop Glanetasu, Ion , urmarind-o pe Ana cu o privire stranie, parca nedumerire si un viclesug neprefacut, apoi o vede pe Florica mai frumoasa ca oricand fata vaduvei lui Maxim Oprea. Desi ii era draga Florica, Ion este constient ca Ana avea locuri si case si vite multe. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. Iute si harnic ca ma-sa, chipes, voinic dar sarac, Ion simte dureros prapastia dintre el si bocotanii satului ca Vasile Baciu. Cand acesta ii zice fleandura, sarantoc, hot si talhar, Ion se simte biciuit, nu suporta ocara si reactioneaza violent. De la inceput Ion este sfasiat de doua forte, glasul pamantului si glasul iubirii, cazand victima acestor doua patimi.
Balada Miorita povestire pe momentele subiectului
Referat despre Balada Miorita povestire pe momentele subiectului
Este rezultatul impletirii diferitelor teme si motive folclorice in procesul de transmitere pe cale orala. Se considera ca ar porni de la un fapt real petrecut intre pastori , de la un cantec liric ciobanesc , sau de la un bocet, datorita lirismului sau pronuntat cea dea doua ipoteza pare mai clauzibila. Chiar titlul este alcatuit dintr-un diminutiv si anticipeaza incarcatura afectiva a textului.
Doua Loturi povestire pe momentele subiectului
Desfasurarea actiunii:
Iata deci, de ce de trei zile incoace, sub pretextul ca e bolnav si nu se poate prezenta la locul de munca, domnul Lefter impreuna cu consoarta sa cauta disperati biletele castigatoare pe care le-au ratacit. Istovit, Lefter se aseaza pe canapea si adormea, fin urmat de sotia sa, obosita si ea dupa atatea cautari. Deodata eroul nostru se trezeste brusc din somn si ii martusireste sotiei ca biletele se afla in jacheta de culoare cenusie cu care se afla la berarie in ziua in care le-a cumparat. Speriata si alba ca varul la fata, doamna Popescu ii marturiseste ca a dat jacheta unei chivute pe nume Taca in schimbul a zece farfurii.
Mesterul Manole - povestirea pe momentele subiectului
Mira vine pentru a-si ajuta sotul,de ale carui framantari nu este straina,dar si pentru a impiedicao jertfa umana,care este in contradictie cu etica populara. Femeia este alaturi de marea neliniste a sotului,chiar daca nu intelege sensul acelei etici a jertfei careia i se subordoneaza marea creatiei.
Ion I. C. Bratianu
Adorat de colaboratori, atacat vehement de adversari, Ion I.C. Brătianu era convins că are de jucat un rol în istoria României, urmându-şi cu perseverenţă şi încredere destinul politic.
Subiect de olimpiada, etapa judeteana - clasa a V-a
NOTA:
•Timp efectiv de lucru:2 ore.
•Fiecare subiect este notat de la 0 la 7p.
•Nu se acorda puncte din oficiu!
•Toate subiectele sunt obligatorii!
•Pentru a promova etapa trebuie sa obtii minimum 14 puncte!
Medie note: 8.09 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!