Ipostaze ale fantasticului in literatura romana interbelica
Fantasticul in literatura romana
Fantasticul in literatura romana - Îngroziţi de toate acestea oamenii apelează la practici spirituale străvechi pentru a-şi apăra animalele. Astfel şapte sate de la poalele Sturului se sfătuiesc şi ajung la concluzia că e o „boală de urs”, în spatele căreia se afla Necuratul. Căutând din casă în casă, într-un cătune uitat de lume, găsesc un om bătrân, care însă credea în practicile sale magice. Acestuia i se zicea „căciulă împletită” pentru că avea pe cap o căciulă moştenită de mult, ca semn al dacilor liberi şi de neam. Bătrânul zice că va curăţa muntele de „spurcăciuni” şi se transformă într-un tânăr voinic.
El ajunge la munte, cu cele trebuincioase fluier şi cimpoi. Ajuns la stână, stinge focul aprins cu chibrituri şi face altul prin frecarea a două lemne. Astfel lumea trebuia să ...
Fantasticul in literatura romana
Dacă în artele plastice apare frecvent elemnentul terifiant, literatura, prin mijloacele sale specifice aduce o serie de aspecte inedite. Fantasticul literar este imposibil de redus la horror. Accentul nu este pus exclusiv pe plăsmuirea unor imagini şocante. Pentru Marcel Brion neliniştea şi anxietatea, în general terifiantul sunt esenţiale în prezentarea fantasticului. El insistă asupra caracterului “formelor în care neliniştea seculară a omului, hărţuit de spaimă şi de frică, a proiectat imaginile anxietăţii reale.” La René de Solier “somnul raţiunii” este sursa lui. Arta fantastică este creeată şi de regimul nocturn.
Ipostaze ale fantasticului
Este dificil să găsim o definiţie generală a fantasticului, deoarece există mereu şi abateri de la reguli. Alegem schema fantasticului a lui Roger Callois: „Ordine – Ruptură – Revenire la ordine” deoarece majoritatea operelor din domeniul fantasticului ale marilor scriitori români urmează această schemă.
Fantasticul literar-eseu
Literatura fantastica prezinta doua mari extreme : feeria si literatura stiintifico-fantastica. Feericul este un univers miraculos care i se suprapune lumii reale fara sa-i pricinuiasca vreo paguba sau sa-i distruga coerenta. Fantasticul, dimpotriva, se caracterizeaza printr-o intruziune brutala a misterului in cadrul vietii reale; el este legat in general de starile morbide ale constiintei care, in fenomenele de cosmar si de delir proiecteaza in fata ei imagini ale temerilor sale.
Mircea Eliade - particularitati ale prozei fantastice
„Mircea Eliade este cel mai mare om de cultură, român, din veacul al XX-lea, - impunându-se, ca nici un alt cărturar, în cultura universală. A mijlocit între Apusul şi Răsăritul îndepărtat, între civilizaţia materială şi spirit, între cultură ştiinţifică şi mit, între profanitate şi sacralitate, între modern şi primitiv, între religii şi credinţe tribale, între marile culturi şi culturile populare, a mijlocit tot timpul între noi, românii – (cu protoistoria şi cultura noastră folclorică, plină de simbolisme universale) şi lumea cea mare a istoriei; ne-a preluat din minoratul nostru şi ne-a înscris în cărţi ferecate de aur + ba chiar a visat de-a lungul unei jumătăţi de veac – ca ţara noastră însăşi să fie mijlocitoarea, pivotul, spunea el, în jurul căruia să se petreacă întâlnirea dintre cele două lumi extreme, răsăriteană şi apuseană, care vor hotărî de sensul sau nonsensul planetei albastre“ – (Constantin Noi ...
Fantasticul in operele literale
Când se manifestă la suprafaţă, printr-o metamorfoză diabolică, a regnurilor – ca ,, fata adusă de ape”, lostriţa refuză orice tentativă de nuntire lumească, pentru că ,, o iniţiere eroică nu este niciodată familială”, după cum spune vocea autorizată a lui Mircea Eliade. Împlinirea ,, aspiraţiei virile către absolut” (D. Pilat) a lui Aliman, calificat pentru aceasta, se petrece sub semnul unei răzvrătiri împotriva convenţiilor, a eresurilor intuind că numai refăcând drumul în ,, contra firului apei” prin cosmica nuntă cu lostriţa, se va integra în unitatea primordială. La toate acestea se adaugă finalitatea estetică urmărită de Voiculescu, devenită pur exerciţiu spiritual, care face din text un spaţiu al comunicări esenţiale : ambiguitatea deschide multiple porţi narative, pe unde cititorul este invitat să păşească şi să participe.
Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana
"Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana"
Viziunea romantica e data de tema,de motivele literale,de atitudinea poetica,de asocierea speciilor:poem filozofic (meditatie), egloga (idila cu dialog) si elegie. La romantici tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca natura vibreaza la starile sufletesti ale eului.Floare albastra apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace,prezenta in idilele eminesciene din aceeasi perioada de creatie,Dorina, Lacul,Craiasa din povesti.
Perioadele literaturii romane
LITERATURA VECHE:
1. Invataturille lui Neagoe Basarb catre fiul sau, Teodosie
2. Grigore Ureche
3. Miron Costin
4. Ion Neculce
5.Antim Ivireanul
6. Dimitrie Cantemir care a scris Istoria ieriglifica un prim roman romanesc in care subiectul este foarte simplu, Imparatia animalelor si cea a pasarilor se afla intr-un conflic foarte vechi si au ramas fara conducator, de aceea are loc o adunare a tuturor animalelor pentru stabilirea noului conducator, dar adunarea nu ajuta la nici un rezultat.
Ora de limba si literatura romana
- stapanirea limbii literare cu implicatiile ei estetice, etice, culturale, lingvistice, intelectuale;- asigurarea calitatii comunicarii scrise si orale, prin stapanirea vocabularului limbii romane, a normelor ortografice, ortoepice si de punctuatie; intelegerea fenomenului lingvistic cu aspectele sale definitorii: caracterul de sistem al limbii, functiile limbajelor, palierele de folosire a limbii, evolutia limbii in relatie cu evolutia istorica a societatii;
- cunoasterea si aprecierea valorilor literaturii romane in contextual literaturii universale;
Enigma Otiliei - G. Calinescu - Romanul de tip balzacian (perioada interbelica)
Elemente balzaciene
Dintre elementele balzaciene, se evidentiaza tema (mostenirea, paternitatea, aspecte din viata burgheziei la inceputul sec. XX), descrierile ample de strazi, arhitectura cladirilor, interioare, elemente de mobilier sau operele de arta plastice ce le impodobesc, vestimentatie, fizionomii, etc; prin tehnica detaliilor veridice; crearea de tipologii cu o dominanta de caracter: avarul, parvenitul, fata batrana, baba absoluta, cele mai multe de circulatie universala; adaptarea tehnicii narative de fixare precisa a caracterelor in timp si spatiu(oras, casa).
Modele epice in romanul interbelic - studiu de caz
Romanul romanesc atinge treapta maturizarii depline in perioada interbelica, dupa sase decenii de incercari mai mult sau mai putin izbutite.Dintre factorii care au determinat acest fenomen amintim: mutatiile fundamentale in mentalitatea culturala si intelectuala, schimbarea perceptiei asupra speciei literare, stimularea interesului scriitorilor si al publicului pentru problema romanului prin dezbaterile si articolele din presa literara a vremii, necesitatea sincronizarii literaturii romane cu aceea europeana, dar si aparitia unei generatii de prozatori talentati.
Literatura
Este evident ca esenta cunoasterii nu are margini, doar ratiunea si logica unei minti umane s-ar mai putea demonstra fragila si nesigura in limita granitelor dintre fictiune si realism.
Particularitati ale prozei fantastice in opera lui Mircea Eliade
Doamna Moscu are doua fete , Sanda si Simina , de vreo noua ani , aceasta , din urma ,purtand , de fapt , de-a lungul naratiunii , mare parte din mesajul groazei , si care face introducerea personajului titular :,,Am visat azi-noapte pe tanti Cristina,, . Cristina Era sora doamnei Moscu , moarta de peste douazeci de ani , un fel de mosiereasa tanara care il pe vechilul sau sa ii bata pe tarani pana la sange si sa suceasca gatul puilor de gaina. In camera in care se afla portretul Cristinei miroase straniu , un miros de tinerete oprita in loc.
Portofoliu la Limba si Literatura Romana
IV.Rima si Ritmul:
- Rima este de patru feluri :
Imperecheata :
‘’Codrule,codrutule,
Ce mai faci,dragutule,
Ca de cand nu ne-am vazut
Multa vreme au trecut
Si de cand m-am departat,
Multa lume am imblat. ‘’(M.Eminescu-Revedere)
Fantasticul
Fantasticul in pictură reprezină fantasticul este suprarealismul. Acesta este un curent artistic apărut în Europa după primul război mondial, care şi-a propus să exploreze subconştientul, celebrând virtuţile iraţionalului. Pictura suprarealistă este pătrunsă de dorinţa de a trezi neliniştea, de a terifia printr-un straniu sentiment ce relevă neprevăzutul.
Considerând că imaginea fantastică creată din vis şi realitate este mai relevatoare decât realitatea fenomenală, pictorii suprarealişti caută legături negândite între lucruri reale, pe care le produc într-o factură realistă. Dar opera în ansamblul ei nu mia aprtţine realului, ci unui imaginar halucinant.
Suprarealismul se dovedeşte a fi cel mai reprezentativ curent ce conţine fantasticul, în cea mai deplină formă a lui. Tainele pe care încearcă să le reprezinte artiştii plastici, dar mai ales pictura - ramură a artei ce poate reflecta cel mai evident „taina artistului” - vor fi ...
Basarabia in perioada interbelica
Dupa Unirea din 1918, ideea scolii nationale a fost realizata fara nici un obstacol din partea autoritatilor statului. Deja catre anul 1920 in Basarabia incepe un mare proces de constructie a localurilor pentru scolile satesti. Aproape in fiecare sat s-a ridicat cite o cladire pentru scoala primara, care la inceput avea trei-patru sali de clasa, o cancelarie pentru profesori, un cabinet pentru directorul scolii, mai apoi ridicindu-se si pentru scolile secundare, licee, gimnazii, scolile normale cladiri mari, frumoase, luminoase.
Medie note: 8.70 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!