Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii
Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana
"Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana"
Viziunea romantica e data de tema,de motivele literale,de atitudinea poetica,de asocierea speciilor:poem filozofic (meditatie), egloga (idila cu dialog) si elegie. La romantici tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca natura vibreaza la starile sufletesti ale eului.Floare albastra apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace,prezenta in idilele eminesciene din aceeasi perioada de creatie,Dorina, Lacul,Craiasa din povesti.
"Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana"
Simbolul florii albastre dobandeste aici valoare polisemantica:aspiratie spre fericire prin iubire,chemare a lumii fenomenale,nostalgie a iubirii ca mister al vietii,opozitie ireductibila intre lumea calda,efemer-terestra si lumea rece a ideilor,a cunoasterii absolute.In creatia eminesciana, albastrul este culoarea infinitului,a marilor despartiri ...
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
Toate acestea sugereaza nu numai descompunerea unui cadru obositor ci si o destramare interioara, un suflet imprastiat in neant. “E-o noapte uda, grea, te-neci afara./Prin ceata - obosite, rosii, fara zare-/ Ard afumate, triste felinare,/ Ca intr-o crasma umeda, nmurdara.” Spatiul sufocant si inchis ramane “fara zare” adica fara scapare, fara o iesire, care tine prizioniera fiinta umana.
Universul liricii lui George Bacovia
Universul liricii lui George Bacovia - Bacovia devine un poet cu un contur distinct de la primul său volum de poezii Plumb, prin care se impune ca un poet autentic şi original, cu o tonalitate cu totul nouă în poezia noastră de până atunci. În cadrul poeziei noastre simboliste, alături de Dimitrie Anghel, de Ion Minulescu şi alţii, Bacovia ocupă un loc aparte.
Natura in operele lui Eminescu
Ceea ce se numeste de obicei natura, adica aspecte geologice ,fauna si flora, se gaseste la Eminescu intr-un chip elementar.Nu varietatea e nota dominanta ci dimensiunea ,cantitatea.Aceasta e determinata prin puterea de a intimida constinta si a o elimina.Versurile contin numai notiunea simpla de de codru ,dar intr-o proportie colosala.Padurea noastra empirica are o durata limitata ,fiind supusa dezagregarii ,codrul eminescian insa creste peste marginile de timp ale domniilor , peste acelea ale raselor ,el este de veci.Imaginea aceasta egipteana de trainicie peste milenii ,determina dimensiunea microscopica a omului si desteapta acel sentiment tipic eminescian de nevoie de a se lasa in voia dinamicii firii.
Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana
Strans legate sunt prezentate si cadrul real cu cel imaginar,de basm.Aceasta legatura se datoreaza tot prezentei finite iubite, deoarece ea o realizeaza apeland la elemente magice pentru a se contempla in oglinda lacului vrajit de sfanta Miercuri:arunca trandafiri vrajiti de sfanta Vineri.
Teme si motive Eminesciene
1. Nasterea si prabusirea Universului."Scrisoarea I", "Luceafarul" si "Rugaciunea unui dac" sunt cateva din lucrarile care au ca tema "Facerea si desfacerea", denumire data de George Calinescu. Unul din motivele cuprinse de aceasta tema este proportia gigantica a spatiului si timpului universal. Acest motiv reprezinta viziunea romantica eminesciana a Cosmosului in antiteza cu fiinta umana neinsemnata si muritoare; aceasta viziune mai cuprinde si evolutia Cosmosului(situata intre cele doua capete: geneza si stingerea), armonia nascuta din rotirea astrilor si perspectiva mitologica.
Teme si motive in universul poetic eminescian
Analiza poemelor eminesciene, a marilor capodopere, dar si a celor de completare, de nuantare a cadrului general, a filigranelor de conexiune, nu poate evita referintele mai largi, contingentele cu marile viziuni poetice. Analiza, chiar in scoala, a unei poezii eminesciene nu poate ramane la nivelul terestru al constatarilor si al afirmatiilor trunchiate, in orizonturi limitate, ci trebuie sa aiba in permanenta perspectiva inaltului, a marilor conexiuni tematice, a revelatiilor profunde.
Blaga - Motivul unicornului si al cerbului
Acestea sunt animale „sfinte”, întrucât la poetul român sacră este natura în starea ei genuină, nesfâşiată de drama cunoaşterii umane, netulburată de întrebările fără răspuns. Un fior metafizic, o chemare de dincolo de lucruri străbate mereu în această lume elementară:apel ce nu provoacă o reală suferinţă, ci reprezintă mai curând fascinaţia unei depline inegrări în marele cosmos.
Mihai Eminescu - poezia iubirii si a naturii
Compozitional, poezia are o structurã liricã, fiind o succesiune de cinci tablouri corespunzãtoare fiecãrei strofe, mai putin ultimul tablou care cumuleazã ultimele douã strofe. Fiecare strofã fixeazã o secventã dintr-o idilã cu ceremonial stereotip (care apare si în alte poezii eminesciene), alcãtuit din acelasi lant de fapte erotice.
1. - O chemare în cadru. În strofa întîi, imaginea codrului se constitue doar din trei elemente: izvorul “care tremurã pe prund” (personificare), prispa cea de brazde (metafora), crengi “plecate o ascund” (metonimie cu epitet metaforizat). Ele sunt suficiente pentru a sugera infãtisarea feerica a cadrului fizic.
2. - O imagine a asteptãrii.
Investitiile in entitatile asociate
3. Situatiile financiare in care se aplica metoda punerii in echivalenta nu sunt situatii financiare individuale si nici situatii financiare ale unei entitati care nu are o filiala, o entitate asociata sau un interes intr-o asociere in participatie.4. Situatiile financiare individuale sunt cele prezentate suplimentar fata de situatiile financiare consolidate, situatii financiare in care investitiile sunt contabilizate prin metoda punerii in echivalenta si situatii financiare in care interesele asociatului intr-o asociere in participatie sunt consolidate proportional. Situatiile financiare individuale pot sau nu sa fie atasate la, sau sa insoteasca respectivele situatii financiare.
Organizarea si functionarea asociatiilor si fundatiilor
2. Principiul liberei asocieri
Libera asociere este un drept câstigat prin Constitutia din 1991 (consacrat de aceasta în art. 40): cetatenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, in patronate si în alte forme de asociere.
Raportul dintre cultura si natura
Prin cultura omul depaseste relatiile externe, lasind in urma sa o lume noua, care se adauga peste cea naturala.Cultura reprezinta tocmai acele relatii la care natura nu ar fi ajuns in baza legitatilor sale.Granita dintre natura si cultura se gaseste acolo unde subiectul uman prelucreaza naturalul, transformindu-l in cultural.
Fenomene electrostatice in natura
Fenomene electrostatice in natura
Producerea unui fulger este urmata, in scurt timp de aparitia tunetului, ce reprezinta sunetul produs la descarcare. In jurul tunetului numit,,canalul fulgerului’’ aerul inconjurator atinge temperaturi de 30.0000C care este de 5 ori mai mare ca temperatura de suprafata a soarelui. Aceasta supraincalzire brusca a aeruluiduce la o dilatare masiva asemenea unei exploziicu un zgomot puternic numit tunet.
Decalajul intre producerea fulgerului si receptia tunetului se datoreaza diferentei dintre vitezele de propagare a celor doua unde luminoasa si acustica .
Functia de motivare - antrenare
Functia de motivare - antrenare
Este necesar a fi retinut faptul ca nu trebuie exagerata importanta acestor sistematizari, pentru ca indiferent de functiile pe care i le recunoastem conducerii, in practica se executa obligatoriu toate actiunile ce compun activitatea de conducere. Cele cinci functii ale conducerii , recunoscute de numerosi specialist, pot fi definite printr-o serie de elemente commune , astfel:
Cauciucul sintetic si natural
Prin vulcanizare se obţine un material mai elastic, mai rezistent şi mai stabil la variaţiile de temperatuă. În procesul fabricării cauciucului se mai adaugă diferite ingrediente pentru a-i conferi culoare: funingine ( culoare neagră), praf de cretă (culoarea albă) etc. Dacă la vulcanizare se adaugă mai mult sulf (20-40%), se obţine ebonită, un material dur, cu proprietăţile izolante.
După importanţa sa practică, cauciucul poate fi comparat cu aluminiu,petrol, cărbunele pe pămînt. Din cauciuc se produc anvelope pentru mijloacele de transport, furtunuri, centuri, materiale electroizolante,ţesături impermiabile, încălţăminte etc.
Medie note: 8.28 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!