Istoria dreptului civil
Istoricul fundamentelor dreptului civil
"Istoricul fundamentelor dreptului civil"
Înţelesul conceptelor juridice se dezvăluie cu claritate, de cele mai multe ori, din punctul în care se îmbină perspectiva istorică şi perspectiva hermeneutică. Sub aspect istoric, cum este bine cunoscut, noţiunile fundamentale ale dreptului civil modern îşi au rădăcinile în dreptul privat roman. Deşi este indispensabil recursul la istorie, nu este însă suficient.
"Istoricul fundamentelor dreptului civil"
Istoricul dreptului
Sesizarea legăturilor dintre aceste obligaţii, a permis însă construcţia a două instituţii juridice cu deosebită valoare practică : ACTIO REDHIBITORIA şi LEX COMMISORIA.
Caracterul abstract al stipulaţiilor iniţiale este abandonat, în noua înfăţişare a contractului emptio – venditio, în favoarea interdependenţei obligaţiilor reciproce ale vânzătorului şi ale cumpărătorului. In jus civile, vânzarea consensuală în perioada imediat următoare recunoaşterii sale, dădea naştere unei obligaţii de garanţie pentru viciile nedeclarate cu rea credinţă de către vânzător, spre deosebire de dreptul vechi, în care era necesară intervenţia unei stipulaţii. Mai mult, într-o asemenea situaţie, vânzătorul era dator, pe lângă restituirea preţului, să plătească şi valoarea pagubelor pe care cumpărătorul le suferise din cauza viciilor lucrului vândut.
Drept civil partea generala
Drept civil partea generala
• ansamblul (totalitatea) regulilor sau normelor juridice care reglementează conduita oamenilor într-o colectivitate politiceşte determinată - ele au o existenţă obiectivă, în sensul că norma de conduită există ca atare independent de perceperea ei subiectivă sau de aplicarea ei practică de către unul sau altul dintre subiecţii de drept supuşi reglementării ei. ("dreptul obiectiv" sau "dreptul pozitiv".)
Probele in dreptul civil
Drept civil - Probele
Într-un al doilea sens, prin probă se înţelege mijlocul prin care, în cauzele supuse judecăţii, se poate ajunge la stabilirea adevărului; în acest sens, noţiunea de probă se referă la mijloacele de probaţiune judiciară admise de lege: înscrisurile, depoziţiile martorilor, mărturisirea uneia dintre părţi, cercetarea la faţa locului.
Drept civil II - Teoria generala a obligatiilor
„ Obligaţia este raportul juridic în temeiul căreia o persoană este ţinută să dea, să facă sau să nu facă ceva în favoarea unei alte persoane.” „Raportul juridic de obligaţie poate fi definit ca acel raport în baza căruia o persoană, numită creditor, poate pretinde altei persoane, numită debitor, efectuarea unei anumite prestaţiuni.”
Drept civil II. Teoria generala a obligatiilor
Drept civil II. Teoria generala a obligatiilor
Astfel au fost formulate mai multe definiţii:
„ Obligaţia este o legătură juridică între două sau mai multe persoane, în virtutea căreia, o parte, numită debitor, se obligă faţă de alta, numită creditor, la executarea unei prestaţiuni pozitive sau negative, adică la un fapt sau la o abstenţiune.” „ Obligaţia este raportul juridic în temeiul căreia o persoană este ţinută să dea, să facă sau să nu facă ceva în favoarea unei alte persoane.”
Drept civil
Clasificarea normelor de drept civil
1. Dupa caracterul conduitei pe care prescriu normele juridice civile se clasifica in:
A) norme juridice dispozitive
B) norme juridice imperative
Drept Civil
Aceasta nu are in nici un caz semnificatia unei departajari artificiale, de natura sa creeze compartimente izolate de relatii sociale, relgmentate de normele juridice dintr-o anumita ramura de drept. Dimpotriva, individualizarea unor ramuri de drept se face in conditiile pastrarii unei legaturi ce confera unitate sistemului de drept in ansamblul sau, a unor interferente evidente, mai cu seama in cadrul unor institutii juridice complexe, interferente ce nu exclud, ci presupun o anumita autonomie a ramurilor, incadrate insa intr-un sistem perfect inchegat si unitar de drept .
Paralela intre drept comercial si drept civil
Paralela intre drept comercial si drept civil
Cu toate ca subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii, totusi, in principal, activitatea comerciala se realizeaza de catre comercianti. De aceea Codul comercial precizeaza notiunea de comerciant si, printr-o serie de dispozitii, reglementeaza statutul juridic al comerciantilor.
Ca expresie a conceptiei sale obiective, Codul comercial prevede ca: „Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita, si societatile comerciale”.
Drept civil. Teoria generala a obligatiilor.
Drept civil. Teoria generala a obligatiilor.
„Obligaţia este raportul de drept civil în care o parte, numită creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită debitor, să execute o prestaţie sau mai multe prestaţii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face , de regulă, sub sancţiunea constrângerii de stat.”
Drept civil - prescriptia extinctiva
Drept civil - prescriptia extinctiva - Persoana fizica.
Calitatea de persoana fizica este recunoscuta prin lege , tuturor fiintelor umane, luate fiecare in parte , ca membre ale societatii , care se bucura de posibilitatea de a participa la raporturi juridice.
Capacitatea de folosinta exprima aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii
Dreptul civil
Este relaţia socială cu caracter patrimonial sau nepatrimonail reglementată de norma de drept civil şi care se naşte între persoane fizice şi/sau persoane juridice.
Dreptul Subiectiv
Dreptul subiectiv ar putea fi definit ca prerogativă conferită de lege în temeiul căreia titularul dreptului poate sau trebuie să desfăşoare o anumită conduită ori să ceară altora desfăşurarea unei conduite adecvate dreptului său, sub sancţiunea recunoscută de lege, în scopul valorificării unui interes personal, direct, născut şi actual, legitim şi juridic protejat, în acord cu interesul obştesc şi cu normele de convieţuire socială.
Drept economic
Dreptul obiectiv (pozitiv) reprezinta totalitatea normelor juridice aflate in vigoare la un moment dat pe teritoriul unui stat;
Dreptul subiectiv este facultatea titlului de drept de a pretinde unui alt subiect de drept o anume conduita. Stiinta dreptului este disciplina sociala avand ca obiect de cercetare izvoarele dreptului, principiile, normele si raporturile juridice, raspunderea juridica, interpretarea dreptului.Marile sisteme de drept: familia romano-germanica, familia anglo-saxona, familia dreptului religios
Grecia-Istoria medicinei
Grecia-Istoria medicinei O altă divizare pe etape este:
1. Vechea medicină greacă;
2. Medicina homerică;
3. Filozofii-medici;
4. Hippocratică;
5. Medicina posthippocratică sau elenistă.
Medie note: 8.18 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!