Izvoarele dreptului comunitar
Izvoarele dreptului comunitar
Izvoarele dreptului comunitar.Dreptul comunitar reprezintă o ordine juridica noua, autonoma fata de ordinea juridica internaţionala, si totodată integrata in sistemul juridic al statelor membre.
Izvoarele Dreptului Civil
Izvoarele Dreptului Civil
Izvorul formal al dreptului se interpretează ca formă de adoptare sau sancţionare a normelor juridice, modul de exprimarea normelor, adică sursa în care normele juridice sunt reflectate. Izvorul formal caracterizează mijloacele speciale pe care statul le aplică pentru ca voinţa guvernanţilor să capete un veşmânt juridic. De obicei, acest rol revine actelor normative.
Izvorul indirect sunt considerate acele izvoare, care pentru a fi considerate juridice, trebuie să fie validate, sancţionată de autoritatea publică competentă. În calitate de izvor indirect pot servi, de exemplu, obiceiurile sau normele elaborate de organizaţiile ne statale. Aceste norme devin juridice numai din momentul în care au fost confirmate în modul respectiv de autoritatea publică prin care voinţa, devenită statală, obţine o haină juridică adecv ...
Curs de drept comunitar
Curs de drept comunitar
Fundamentul economic al acestui Tratat se află în dispoziţiile art. 4, în sensul că sunt recunoscute ca incompatibile cu piaţa comună a cărbunelui şi oţelului şi că vor fi abolite şi interzise:
a. taxele la import şi la export ori taxele având efect echivalent şi restricţiile cantitative privind circulaţia produselor;
b. măsurile şi practicile discriminatorii între producători, între cumpărători şi între consumatori, în special în privinţa preţurilor şi condiţiilor de livrare ori a tarifelor şi condiţiilor de transport, precum şi măsurile care împiedică libera alegere de către cumpărător a furnizorului;
Izvoarele dreptului
OBICEIUL JURIDIC (CUTUMA) Acesta este cel mai vechi izvor de drept. Obiceiul sau cutuma reprezinta o forma de exprimare a unor reguli care s-au format în timp si care sunt respectate în virtutea unor deprinderi îndelungate, fara sa fie impuse prin constrângere. Pentru ca o anumita regula obisnuielnica sa devina cutuma este necesar sa îndeplineasca urmatoarele conditii:-sa aiba un caracter uniform;-sa se aplice în mod repetat ;-sa aiba o anume dorata. Astfel simpla repetare a unor practici nu înseamna în mod necesar crearea unei cutume. Practica generatoare de cutume trebuie sa fie uniforma, repetabila si sa aiba o durata în timp. Toate aceste atribute trebuie sa se aplice simultan. In dreptul international o anumita cutuma poate fi consfiintita si constatata de un organ de drept public. Având în vedere faptul ca aceasta norma de drept nu este scrisa, ea se caracterizeaza prin o deosebita mobilitate. Pentru a se constata continuitea normelor cutumiare, s-a impus codificarea cutumelor. ...
Izvoarele dreptului penal
c) Legile penale complimentare- in aceasta categorie intra o serie de reglementari care vin in completarea unor reglementari de principiu din Codul penal.
d) Legile penale speciale si legile nepenale cu dispozitii penale- legile penale speciale sunt acele legi care reglementeaza domenii speciale neincluse in Codul penal; legile nepenale cu dispozitii penale cuprind dispozitiile penale dintr-o serie de legi care in esenta lor nu apartin domeniului penal, dar care contin incriminarea unor infractiuni, a unor fapte prin care se aduce atingerea unor valori sociale din domeniul respectiv.
e) Tratatele si conventiile internationale:
• cu caracter de izvoare directe- cele care primesc asistenta juridica in materie internationala;
Izvoarele formale ale dreptului
Izvoarele formale ale dreptului
1. Formarea – Statul dac s-a format în jurul anului 82 a.Hr. în urma unor puternice demersuri de unificare a triburilor geto-dacice realizate de către Burebista. Conducător al unei uniuni de triburi cu centrul în cetatea de la Costeşti-Cetăţuie, la sud de Orăştie, acesta a ajuns treptat să formeze, treptat, un stat dacic cu dimensiuni impresionante. La apogeul expansiunii sale teritoriale, statul lui Burebista se întindea de la Carpaţii Păduroşi până la Munţii Haemus (Balcani) şi de la Dunărea de mijloc la Marea Neagră, sub stăpânirea sa aflându-se litoralul pontic de la Olbia (Bulgaria) până la Apollonia Pontica (Bulgaria).
Izvoarele dreptului comunitar
Actul Unic European, care a avut o importanta deosebita pentru structurarea Uniunii Europene, deoarece a stipulat extinderea votului cu majoritate calificata, recunoasterea oficiala a Consiliului European ca si crearea Tribunalului de Prima Instanta. Acest document extinde competentele Uniunii Europene si în domeniul social, domeniu care
capatsae o imporatanta deosebita, înca din acea perioada, în toate statele membre;
Izvoarele dreptului international privat
Referitor la aceasta categorie de izvoare, in doctrina se admite, uneori, o clasificare a lor, dupa continut :
Dreptul penal
Dreptul penal
b) Caracterul de drept public. Acesta rezultă din faptul că dreptul penal, alături de alte ramuri de drept, reglementează relaţii sociale de putere în care una din părţi este statul, ca reprezentant al societăţii, al puterii publice.
c) Caracterul unitar al dreptului penal. Acest caracter rezultă din existenţa unor principii şi instituţii unitare aplicabile întregii legislaţii penale (Codul penal, legile penale complinitoare, legile extrapenale cu incriminări şi pedepse). Existenţa celor două categorii de norme penale generale şi speciale nu infirmă caracterul unitar al dreptului penal, aşa cum afirmă unii autori, mai ales cei francezi, care concep dreptul penal ca divizat în drept penal general şi drept penal special.
Dreptul Subiectiv
Dreptul subiectiv ar putea fi definit ca prerogativă conferită de lege în temeiul căreia titularul dreptului poate sau trebuie să desfăşoare o anumită conduită ori să ceară altora desfăşurarea unei conduite adecvate dreptului său, sub sancţiunea recunoscută de lege, în scopul valorificării unui interes personal, direct, născut şi actual, legitim şi juridic protejat, în acord cu interesul obştesc şi cu normele de convieţuire socială.
Dreptul subiectiv mai este numit şi ca fiind dreptul pe care o persoană (fizică sau juridică) îl foloseşte şi îl exercită în mod nemijlocit, în calitate de titular.
Dreptul subiectiv conferă titularului său posibilitatea unei conduite.
Există doi vectori care determină existenţa dreptului subiectiv: esenţa şi realizarea, adică voinţa şi interesul subiectului de drept. Ambele elemente desăvârşesc structura dreptului ...
Drept economic
Dreptul public contine normele juridice care protejeaza interesele generale, iar dreptul privat normele juridice care ocrotesc interesele individuale. Apartin dreptului public urmatoarele ramuri juridice: dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul finantelor publice, dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul international public; din dreptul privat fac parte dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul comertului international, dreptul international privat.
Drept de proprietate publica
Drept de proprietate publica
La început voi aborda semnificaţia unor concepte care sunt legate nemijlocit de proprietatea publică în dreptul civil, pentru a putea percepe materia în întregime, aici voi oferi câteva instrumente economice de bază pentru interpretarea şi explicarea dreptului de proprietate. În acest sens teza va cuprinde trei capitole, fiecare capitol la rândul său va fi alcătuit din câteva secţiuni pentru a putea acoperi întreaga materie propusă de a fio realizată.
Izvoarele dreptului
Dreptul în egală măsura tehnica şi artă (a binelui şi a echităţii – “jus est ars boni et aequi”), principiu de direcţie, de coeziune socială ce dă societăţii caracterul de definit şi coerenţă, ansamblul regulilor asigurate şi garantate de către stat şi care au ca scop organizarea şi disciplinarea comportamentului uman în principalele relaţii din societate, într-un climat specific manifestării coexistenţei libertăţilor, apărării drepturilor esenţiale ale omului şi statornicirii spiritului de dreptate are nevoie pentru a i se crea posibilitatea de a fi cunoscut şi receptat, în esenţa şi conţinutul său, de modalităţi speciale de exprimare, aceste forme de exprimare purtând denumirea de izvoare ale dreptului (sau surse ale dreptului).
Analiza termenului “izvor de drept” i-a evidenţiat două sensuri: izvor de drept în sens material şi izvor de drept în sens formal.
Trebuie făcută o distincţie între sensul juridic al noţiunii de izvor ...
Izvoarele dreptului
Dreptul constituie un sistem de norme, care îmbracă o anumită haină juridică, ia o anumită formă, datorită căreia sunt aduse la cunoştinţă întregii societăţi. „Dreptul, - scria Hegel, - trece în existenţa faptică mai întâi prin formă, prin faptul că este pus ca lege...” Forma de exprimare a formelor juridice, modalitatea principală prin care dreptul devine cunoscut de cei al căror comportament îl prescrie poartă denumirea de izvor de drept.
Istoricul fundamentelor dreptului civil
În cel de-al doliea caz, cumpărătorul poate intenta actio auctoritatis, daţa pe tărâm delictual prin care pretinde vânzătorului dublul preţului plătit.
Izvoarele dreptului roman
Izvoarele dreptului în sens formal
În fine izvoarele dreptului în sens formal desemnează totalitatea formelor necesare pentru exprimarea normelor jurdice. Pentru ca o normă socială să devină normă de drept sunt necesare anumite procedee de adoptare, procedee care diferă de la o societate la alta.
Drept civil
Sistemul dreptului reprezinta structura interna a dreptului dintr-un stat care se bazeaza pe unitatea normelor juridice si diviziunea lor in anumite parti interdependente, ramuri si institutii juridice.
Medie note: 8.66 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!