Izvoarele formale ale dreptului constitutional
Izvoarele formale ale dreptului
Izvoarele formale ale dreptului
1. Formarea – Statul dac s-a format în jurul anului 82 a.Hr. în urma unor puternice demersuri de unificare a triburilor geto-dacice realizate de către Burebista. Conducător al unei uniuni de triburi cu centrul în cetatea de la Costeşti-Cetăţuie, la sud de Orăştie, acesta a ajuns treptat să formeze, treptat, un stat dacic cu dimensiuni impresionante. La apogeul expansiunii sale teritoriale, statul lui Burebista se întindea de la Carpaţii Păduroşi până la Munţii Haemus (Balcani) şi de la Dunărea de mijloc la Marea Neagră, sub stăpânirea sa aflându-se litoralul pontic de la Olbia (Bulgaria) până la Apollonia Pontica (Bulgaria).
a) Teritoriul ...
Izvoarele Dreptului Civil
Izvoarele Dreptului Civil
Izvorul formal al dreptului se interpretează ca formă de adoptare sau sancţionare a normelor juridice, modul de exprimarea normelor, adică sursa în care normele juridice sunt reflectate. Izvorul formal caracterizează mijloacele speciale pe care statul le aplică pentru ca voinţa guvernanţilor să capete un veşmânt juridic. De obicei, acest rol revine actelor normative.
Izvorul indirect sunt considerate acele izvoare, care pentru a fi considerate juridice, trebuie să fie validate, sancţionată de autoritatea publică competentă. În calitate de izvor indirect pot servi, de exemplu, obiceiurile sau normele elaborate de organizaţiile ne statale. Aceste norme devin juridice numai din momentul în care au fost confirmate în modul respectiv de autoritatea publică prin care voinţa, devenită statală, obţine o haină juridică adecv ...
Dreptul - institutie si concept
- dacă legile naturii, societăţii se realizează independent de voinţa omului, normele juridice, deşi ţin seama sau trebuie să ţină seama de cerinţele legilor obiective, sunt produsul voinţei umane. Caracterul voliţional al normelor nu înseamnă subiectivism, ci formă subiectivă, în care o comandă socială este asimilată de voinţa legiuitorului şi dobîndeşte prin aceasta expresie subiectivă.
Izvoarele dreptului
Lect.Univ Dr Baran Nicolae ,Teoria Generala a Dreptului
Adam Popescu , Teoria Generala a Dreptului , Ed.Fundatia Romania De Maine , Buc , 2001
Dorin Clocotici ,Teoria Generala a Dreptului , Ed.Europolis , Ct , 2002
Legea in Dreptul Roman - legea celor XII table
3. Emil Molcut - Drept Privat Roman . Note de Curs ed. Universul Juridic , Bucuresti 2003
Izvoarele dreptului penal
b) Codul penal- este cel mai important izvor al dreptului pentru ca reglementeaza toate institutiile de drept penal si in acelasi timp contine principalele incriminari ca infractiuni ale unor fapte antisociale. Codul penal roman este structurat pe doua parti partea generala(9 titluri) si partea speciala(12 titluri). Unele titluri sunt impartite in capitole iar unele capitole sunt impartite in sectiuni. Unitatea structurala de baza a dreptului penal o constituie articolul.
Izvoarele dreptului international privat
In concluzie, desi nu este izvor de drept, practica judiciara si arbitrala are importanta si in aceasta ramura de drept, prin contributia la interpretarea si adoptarea normelor juridice in functie de specificul raporturilor juridice cu element de extraneitate.
Dreptul penal
Dreptul penal
b) Caracterul de drept public. Acesta rezultă din faptul că dreptul penal, alături de alte ramuri de drept, reglementează relaţii sociale de putere în care una din părţi este statul, ca reprezentant al societăţii, al puterii publice.
c) Caracterul unitar al dreptului penal. Acest caracter rezultă din existenţa unor principii şi instituţii unitare aplicabile întregii legislaţii penale (Codul penal, legile penale complinitoare, legile extrapenale cu incriminări şi pedepse). Existenţa celor două categorii de norme penale generale şi speciale nu infirmă caracterul unitar al dreptului penal, aşa cum afirmă unii autori, mai ales cei francezi, care concep dreptul penal ca divizat în drept penal general şi drept penal special.
Dreptul Subiectiv
Drepturile subiective decurg şi sunt strâns legate de dreptul obiectiv, între ele existând o legătură indisolubilă. Drepturile subiective nu pot fi concepute fără a fi prevăzute în normele juridice, deci ele există şi se pot exercita numai dacă sunt recunoscute de dreptul obiectiv pentru că numai recunoaşterea şi ocrotirea printr-o normă juridică a unei valori îi conferă acesteia calitatea de drept subiectiv.
Deşi cele două accepţiuni ale dreptului sunt diferita ca semnificaţie terminologică ele sunt două ipostaze corelate ale dreptului. Dreptul subiectiv nu poate exista în afara dreptului obiectiv deoarece acesta este fundamentul acestora, este cadrul de principialitate şi reglementare juridică a drepturilor subiective şi de executare a obligaţilor corelative. dreptul obiectiv este cel care priveşte şi ocroteşte dreptul subiectiv, iar regula de drept se realizează prin exercitarea dreptului subiectiv.
Drept Civil al Republicii Moldova
Dreptul apare în Orientul Antic. Dintre primele legiuni (adrevărate monumente juridice ) se menţionează: Codul lui Hamurabi (Babilon), Legile lui Manu (India), Codul lui Mu (China). În Eoropa primele legi consemnate documentar sînt: Legile lui Lycurg în Sparta (sec III –IV î.e.n), Legile lui Dracon şi Salon în Atena (sec VI – V î.e.n), Legea celor 12 tabele la romani (sec V î.e.n), Legea Salică la franci (sec V – IV î.e.n).
Drept Constitutinal
În legătură cu exprimările putere politică şi putere de stat se impun de asemenea unele precizări. Ele pot evoca aceleaşi noţiuni, dar pot fi folosite şi pentru a evoca noţiuni ce se află într-o strânsă legătură, dar neconfundabile şi care privesc fenomenul general (complex) putere. Astfel dacă termenul politic desemnează caracterul social al puterii, exprimarea putere politică desemnează puterea poporului, naţiunii. Termenul politic poate desemna caracterul puterii unor formaţiuni, a unor asociaţii, al puterii partidelor. Puterile statale au şi ele trăsături politice, iar termenul politic la rândul său este nuanţat explicat.
Istoricul fundamentelor dreptului civil
În cadrul vânzării consensuale, trebuie să se distingă iarăşi între sistemul dreptului civil şi sistemul edililor curuli. Prin vicii ale lucrului inţelegem anumite defecte ce îl fac impropriu scopului pentru care a fost cumpărat sau îi micşorează valoarea.
Dreptul afacerilor
Dreptul afacerilor - Cursul urmăreşte: însuşirea elementelor esenţiale ale dreptului afacerilor ca disciplină distinctă de dreptul comercial, de dreptul comerţului internaţional, şi de alte discipline cu relevanţă în dreptul afacerilor (dreptului muncii, dreptului administrativ, dreptului civil, procesual civil, penal şi procesual penal)Dreptul afacerilor
Drept civil
A) Normele juridice dispozitive suplinesc sau interpreteaza vointa neexprimata sau insuficient exprimata a partilor raportului juridic civil ingaduind sa se deroge de la dispozitiile pe care le cuprind.
Normele juridice dispozitive sunt de 2 feluri:
a) norme permisive – exista doua variante dintre care un apoate fi aleasa
b) norme supletive – normele care suplinesc vointa partilor
Drept Parlamentar
Drept Parlamentar
Datorita bazei elective a desemnarii lor si ca o consecinta a principiului specializarii, parlamentarii pot sa-si exercite mandatul numai in camera in care au fost alesi
1 dep – 170.000 mii voturi
1 sen – 60.000 mii voturi
1 camera – camera sesizata
2 camere – camera decizionala care poate adopta sau respinge indifferent de ce face prima ( nu mai exista mediere)
Unele initiative ajung mai intii la – camera dep in functie de domeniul
– camera S de reglementare
--> sa anulat vointa celeilalte camere
Exceptie 1 senator trebuie sa depuna 1 proiect la C dep. daca e de competenta ei
Drept civil partea generala
Drept civil partea generala
• ansamblul (totalitatea) regulilor sau normelor juridice care reglementează conduita oamenilor într-o colectivitate politiceşte determinată - ele au o existenţă obiectivă, în sensul că norma de conduită există ca atare independent de perceperea ei subiectivă sau de aplicarea ei practică de către unul sau altul dintre subiecţii de drept supuşi reglementării ei. ("dreptul obiectiv" sau "dreptul pozitiv".)
Religia grecilor antici
Religia grecilor antici - Filologul elenist U. von Wilamowitz Moellendorf a afirmat că grecii au fost “cel mai credincios popor din lume”. Religia grecilor antici este impresionabilă, plină de taine şi colorituri specifice, formând nenumărate legende, mistere despre modul în care grecii antici au vieţuit pe parcursul timpului. Religia grecilor antici
United Kindom Constitution
Thus we have many enactments which either have been or still are,of great importance..One need only cite as examples Magna Carta (1215),the Bill of Rights (1688) -which sets out the principal rights gained by Parliament and the nation as the result of the seventeenth century constitutional struggles-the Act of Settlement (1700),and the Parliament Acts 1911 and 1949. A number of issues in this relate to our earlier definition of constitution –the extent and control of government power and the protection of the rights of the citizens.
Medie note: 8.37 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!