Literatura universala subiecte rezolvate bacalaureat 2009
Limba si literatura romana - subiecte bacalaureat
Limba si literatura romana - subiecte bacalaureat
Adevăr şi ficţiune: în scrierea acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informaţia despre întoarcerea lui Lăpuşneanul împotriva dorinţei marilor boieri şi episodul uciderii celor 47 de boieri.
Cercetările recente pun în lumină faptul că Lăpuşneanul nici nu a fost un domn atât de crud; în realiate nici nu au omorât 47 de boieri şi că mai aspră era soţia sa. Vinovat de acestă deformare este însă cronicarul Ureche. Important însă este, că pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul şi imaginaţia sa- a reuşit să creeze o ficţiune credibilă. Nuvela înfăţişează întâmplări din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul.
Este o perioadă frământată, ...
Limba si Literatura romana - portofoliu
Estetica clasicistă a propus conceptul de belles letres („scrieri frumoase”), care deosebeşte literatura de celelalte manifestări verbale scrise prin calitatea limbajului folosit, adică prin scrisul „frumos”, „ornat”, „calofil” cu artificii retorice improprii exprimării obişnuite. Literatura, aşadar, a fost şi mai este considerată artă a cuvîntului, un limbaj deviat de la norma vorbirii comune. Roman Jackobson introduce noţiunea de literaritate (literaturnost).
Modele epice in romanul interbelic
Ar fi oare mai firesc, în aceste condiţii, să renunţăm cu totul la a vorbi despre roman în general, mulţumindu-ne cu romanele de care dispunem? Începând cu Thibaudet şi sfârşind cu nu ştiu care critic actual, puţini au renunţat, în ultima jumătate de secol, la a fixa romanele în solul unei teorii despre roman.
Critica fiind o artă şi nu o ştiinţă, ea poate şi trebuie să fie totuşi distinsă de literatură, al cărui „studiu sistematic” este.
Ordinea trebuie făcută înainte de orice în limbaj. Oricine a răsfoit câteva studii despre roman şi-ar putea face o idee de diversitatea, adesea contradictorie,a terminologiei folosite. Se remarcă în general două tendinţe: una pe care aş numi-o neglijentă şi alta, pe care aş numi-o pedantă. Critica neglijentă moşteneşte libertăţile impresionalismului, limbajul lui boem, artistic, fermecător. Critica pedantă moşteneşte rigidităţile pozitivismului de la sfârşitul secolului trecut, limbajul ...
Literatura contemporana fara prejudecati
Literatura contemporana fara prejudecati - Iar cum secolul XX este un secol al libertatii de exprimare si nu numai,scriitorii contemporani devin niste guru ai societatii ,aclamati si preamariti pentru modul in care reusesc a modela din materiale prozaice,insa realitati ale comunitatii in care traiesc,adevarate opere de arta.Literatura contemporana fara prejudecati
Subiectele de capacitate 2007 la Limba si Literatura Romana
Documentul contine variantele subiectelor de limba romana pentru testarea nationala 2007.
Varianta 1 rezolvata pentru testarea nationala
Varianta 1 sau materialul reprezinta un exemplu de raspuns pentru varianta 1 de la testarea nationala la limba si literatura romana.
Tot ce iti trebuie pentru examen - limba si literatura romana
NOTIUNI DE TEORIE LITERARA II
LIMBA LITERARA – reprezintã aspectul cel mai îngrijit al unei limbi respectând regurile de folosire corectã a limbii.
LIMBA POPULARA – reprezintã aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut şi folosit pe întreg teritoriu fãrã a fi literar.
LIMBA VORBITA – reprezintã comunicarea realizatã prin sunete şi este folositã in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitãţi umane. In limba vorbitã se folosesc atât mijloacele de expresie verbalã cât şi mijloacele de expresie nonverbalã.
Literatura universala din secolul al XX lea - tipicitate si inovatie
Literatura universală contemporană, fiind marcată de noile tendinţe şi orientări din domeniile ştiinţei şi artelor, a stimulat marii scriitori ai acestui secol întru preocuparea de noi probleme fundamentale ale omului modern. Se remarcă încercarea de a esenţializa natura umană şi posibilităţile de afirmare a acesteia într-o epocă atît de complexă cum sînt cele modernă şi postmodernă.
Tipul avarului la Plaut si in literatura universala
“Sunt pierdut... m-au ucis... am murit! Unde sa alerg? Unde sa nu alerg? Stai! Stai! Dar pe cine sa opresc? Nu stiu, nu mai stiu nimic... sunt orb! Unde sa ma duc? Unde ma aflu? Cine sunt? Nu-mi mai am capul pe umeri, nu mai stiu ce e cu mine. Ah! ... va rog, va implor, va cad in genunchi, veniti-mi in ajutor, aratati-mi pe acela care m-a furat...
Postmodernismul in poezia Georgica a IV- a - Bacalaureat
Postmodernismul in poezia Georgica a IV- a - Bacalaureat -
* postmodernismul în schimb pretinde că realizează un dialog livresc (livre = carte) cu modernismul şi cu tradiţia
- postmodernismul îşi asumă ideea că spaţiul noutăţii literare a devenit foarte îngust (inexistent); deci ei trebuie să facă frecvente referiri la valorile culturale (prin procedeul intertextualiţii (*)) (!)
(*) Gerard Genette în lucrarea „Palimpsest” (document/lucrare/pictură peste alt document/lucrare/pictură) distinge cinci tipuri de relaţii pe care un text le poate avea cu un alt text:
- intertextuaalitatea – prezenţa efectivă a unui text în alt text;
- paratextualitatea – titlu, note etc.
- metatextualitatea ...
Expresionismul in poezia Eu nu strivesc Corola de minuni a lumii - bacalaureat
- omul trăieşte senzaţia de pierdere în haos sau de iminentă catastrofă universală
- în concluzie, expresionismul este o mişcare de conţinut, nu de formă, în care se produce transferul sufletului / al pasiunilor, sentimentelor în lucruri, în idei
Iona - Bacalaureat
Pe de altă parte, acest crez artistic reînviază o filozofie prezentă în literatura interbelică: parafraza „Iona sunt eu” trimite cu gândul la Flaubert, unde naratorul sau personajul principal se identifică cu un altul la fel de important.
Romantismul in poeziile "Si daca..." si "Dorinta" - bacalaureat
Secvenţele lirice
Prima secvenţă lirică crează un cadru la nivel terestru, care se completează în cea de-a doua strofă cu dimensiunea macrocosmică. Cele două dimensiuni prefigurează lumea valorilor materiale, lumea sensibilă, în care cunoaşterea se face prin revelarea formei de manifestare a absolutului.În antiteză cu această lume, cea de-a III-a strofă aduce imaginea lumii valorilor eterme (lumea ideilor – metafizică).
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Motive
- motivul călătoriei spaţio-temporale
- motivul lumilor sau al universurilor paralele
- motivul dublului (existenţei duble) etc.
Dacia literara - Bacalaureat
Totodată, este semnalizat tezaurul popular, valorificându-se miturile, credinţele şi tradiţiile. Natura patriei este evocată în ample descrieri în scrisori sau note de călătorie, dar şi în poezii care recrează imaginea anotimpurilor şi a unor momente din cadrul muncilor agricole sau din natură. Cele două trăsături importante ale literaturii paşoptiste sunt în consecinţă lirismul excesiv şi nota patriotică.
Dreptul Subiectiv
Dreptul subiectiv ar putea fi definit ca prerogativă conferită de lege în temeiul căreia titularul dreptului poate sau trebuie să desfăşoare o anumită conduită ori să ceară altora desfăşurarea unei conduite adecvate dreptului său, sub sancţiunea recunoscută de lege, în scopul valorificării unui interes personal, direct, născut şi actual, legitim şi juridic protejat, în acord cu interesul obştesc şi cu normele de convieţuire socială.
Dreptul subiectiv mai este numit şi ca fiind dreptul pe care o persoană (fizică sau juridică) îl foloseşte şi îl exercită în mod nemijlocit, în calitate de titular.
Dreptul subiectiv conferă titularului său posibilitatea unei conduite.
Există doi vectori care determină existenţa dreptului subiectiv: esenţa şi realizarea, adică voinţa şi interesul subiectului de drept. Ambele elemente desăvârşesc structura dreptului ...
Medie note: 8.61 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!