Mecanismele psihice reglatorii in cunoastere
Mecanismele psihice reglatorii
MECANISMELE PSIHICE REGLATORII (COMUNICAREA SI LIMBAJUL, ATENŢIA SI VOINŢA)
Mecanismele prin intermediul cărora se realizează reglajul psihic al activitatii si comportamentului sunt numeroase. Exista insa unele mecanisme psihice care intervin mai direct in reglajul comportamental. Aceste mecanisme sunt: comunicarea si limbajul, care permit proiectarea anticipata a rezultatului acţiunii in raport cu intenţiile si dorinţele persoanei, ca si obţinerea modificărilor comportamentale dorite; atenţia, ce asigura reglajul bazat pe orientarea, focalizarea si selecţia actelor sau activitatilor; voinţa, ca forma superioara de reglaj psihic ce tinteste spre atingerea unui scop conştient propus care corespunde motivelor dar si condiţiilor sociale si care intra in joc atunci cant este necesara învingerea unor obstacole ce apar in calea realizării scopurilor propuse.
COMUNICAREA Şl LIMBAJUL
I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE. Faptul că limbajul şi comunicarea constituie mecanismele psihice ...
Mecanisme psihice de prelucrare a informatiei
In diferite lucrări de specialitate, termenul de senzaţie, prezintă unele „ambiguităţi” datorate disputelor teoretice în care a fost implicat.
Psihologia contemporana oferă definiţii de lucru, operaţionale ale senzaţiei, uneori intr-o forma generala. Astfel pornindu-se de la considerarea stimulului ca o „sursa fizica de energie care activează organul de simt”, se arata ca termenul de senzaţie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul răspunde la stimuli (Feldman 1990).
Din perspectiva psiho-cognitivistă, senzaţia este definita ca „eveniment psihic elementar, rezultând în tratarea informaţiilor în SNC, în urma stimulării unui organ de simt „(Bonnet, 1994).
Asemenea definiţii sunt prea generale şi nespecifice. Ele conduc la confundarea senzaţiei cu alte procese prin care organismul răspunde la acţiunea stimulului. Pentru a surprinde specificitatea senzaţiei, este indicata compararea ...
Cunoasterea de sine
Cunoasterea de sine
1. Personalitatea
Fiecare dintre noi are un mod obişnuit de a se comporta, care poate fi reperat în diferite categorii de situaţii particulare. De exemplu, în situaţiile ce favorizează interacţiunile sociale, anumite persoane au mai curând atitudini rezervate, în timp ce altele caută contactul cu ceilalţi.
Cunoasterea de sine
Autocunoasterea si cunoasterea persoanelor
Autocunoasterea si cunoasterea persoanelor si uneori ne întrebăm cine suntem? Ne întrebăm ce vream cu adevărat? Pe cine cunoaştem cu adevărat? Cine ne este cu adevărat prieten? Cine ne este duşman? Multe întrbări la care doar analizându-le bine poţi afla răspunsul!Autocunoasterea si cunoasterea persoanelor
Excursia-cunoastere in cadrul lectiilor
Fiind o ştiinţă cu multe domenii educative, obiectivele pedagogice ale istoriei vizează atît latura cognitivă cît şi cea volitional-afectivă.
Istoria contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor din toate sferele existenţei sociale a capacităţilor intelectuale ale tineretului cerute de necesităţile contemporanităţii: originalitatea gîndirii, gîndirea logică, interesul, iniţiativa, atitudinea creatoare, capacitatea culturală, deprinderea de a gîndi, de a sistematiza, a argumenta şi a interpreta fenomenele istorice, receptivitatea la nou.
Dezvoltarea psihica a adolescentului
La aceast vârst se dezvolt mult debitul verbal, fluena verbal,
flexibilitatea verbal. Se adopt un mod propriu de isclitur, se
elaboreaz algoritmi i stereotipii verbale ce servesc în soluionarea
diferitelor situaii (ca introduceri într-o conversaie, ca modaliti de
încheiere a convorbirilor etc.).
Scoala si cunoasterea de sine
Scoala si cunoasterea de sine
Trebuie deci, definite suficient de precis obiectivele şi competenţele de atins şi bine distinse rolurile diferiţilor actori, în funcţie de poziţia lor în instituţia şcolară şi de modul de intervenţie.
Dezvoltarea psihica a adolescentului
Nevoia de distractie a puberului se continua si în adolescenta, dar
distractiile se intelectualizeaza, sunt trecute prin filtrul
personalitatii; alegerea distractiilor este electiva în functie de
propriile preferinte. Aspectele de ordin cultural, estetic trec pe
prim plan. Nevoia de independenta si autodeterinare a puberului se
converteste în nevoia de desavârsire, autodepasire, autoeducare a
adolescentului care "dispune" într-o mai mare masura de sine. Nevoia
de imitatie a scolarului mic convertita în nevoia de a fi personal, a
puberului, suporta noi metamorfozari în adolescenta. La început ,
dorinta adolescentului de a fi unic se exacerbeaza mult luând forma
nevoii de singularizare, de izolare, tânarul fiind preocupat si
absorbit aproape în exclusivitate de propria persoana, pentru ca spre
...
Mecanismele psihice in activitatea de invatare pentru admitere
Dar nivelul de aspiratie al elevului (gradul motivarii care
dinamizeaza individul) este sa fie cercetator recunoscut
international.
Sistemul nervos central
Este reprezentat: de bulbul rahidian, perfect vizibil ventral, valul
medular caudal si pedunculii cerebelosi caudali.
Sistemul nervos
Sistemul nervos este format din elemente care sunt preocupate receptia stimulilor, transmiterea impulsurilor, sau pentru activarea mecanismelor muschilor. Receptarea stimulilor este functia speciala a celulelor senzoriale. Elemente ale sistemului nervos sunt celulele numite neuroni, acestia sunt capabili numai de o activitate inceata si generalizata, desi pot fi si unitati conductoare foarte eficiente.
Reglarea cordului si vaselor
Obisnuit concentratiile normale de catecolamine exercita influente
minime asupra activitatii cordului si vaselor dar, când concentratiile
lor sanguine cresc catecolaminele produc importante modificari ale
distributiei fluxului sanguin.
Cunoasterea speciilor si varietatilor de arbori si arbusti ornamentali
Cunoasterea speciilor si varietatilor de arbori si arbusti ornamentali - Arborii sunt plante lemnoase cu o tulpină puternică, înaltă, formată din trunchi şi coroană, depăşind de regulă înălţimea de 7 m (molid, stejar, tei, frasin); - Scopul acestor lucrări este de a cunoaste, morfologia organelor componente ale arborilor si arbustilor ornamentali , insistând în mod deosebit asupra acelora care au efecte decorative.
Piata - mecanismul concurential
Piata - mecanismul concurential
Tipuri de piata:Piata cu concurenta imperfecta. Piata cu concurenta monopolistica. Piata de oligopol. Piata de monopol sau cu situatie de monopol
Mecanismul cu clichet
Mecanismul cu clichet:Un rol important in constructia aparatelor il ocupa mecanismele cu miscare de rotatie intermitenta.Desi din punct de vedere constructiv nu exista deosebiri esentiale intre aceste mecanisme si cele studiate pana acum, din punct de vedere functional mecanismele cu miscare intermitenta au o caracteristica comuna : posibilitatea executarii de opriri sau schimbari de sens de miscare a elementului condus, pentru o anumita faza a perioadei de functionare.Mecanismul cu clichet
Medie note: 8.65 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!