Mihai eminescu nasterea iubirea si moartea
Mihai Eminescu - nasterea, iubirea si moartea
Conceptia estetica a lui Eminescu are doua componente: una nationala bazata pe retorica romantica, specifica scriitorilor de la 1848, si alta inspirata din filosofia idealist-kantiana si schopenhaueriana.
In opera eminesciana se regasesc opt mituri poetice fundamentale: mitul nasterii si al mortii universului ( “Scrisoarea I”, “Rugaciunea unui dac”,”Gemenii”), mitul istoriei ( “Epigonii”, “Imparat si proletar”, “ Scrisoarea III”), mitul “dascalului” (“Strigoii”, “Ruaciunea unui dac”, “Gemenii”), mitul erotic (“Calin file din poveste”, “Luceafarul”), mitul oniric care are o dimensiune filosofica in “Luceafarul, mitul regresiunii spre elementar, codrul fiind adesea cadrul ideal in care se produce “recosmicizarea” omului, mitul creatorului care exprima pozitia in lume si rostul mai inalt al omului de spirit ...
Natura si iubirea in lirica eminesciana
In poezia "Lasa-ti lumea" se identifica "labirintul iubirii", pe care poetul ar dori sa-l strabata alaturi de iubita, pe cararile intortocheate ale padurii batrane, sub scanteia astrelor. In "Dorinta" se sugereaza "o scufundare afara din timpul istoric", in sanul vesnic al pamantului "pentru a atinge o pace care este o foarte blanda figura a mortii" . Visul de dragoste se modeleaza aici dupa cantecul izvoarelor singuratice si dupa mangaietoarea cadenta a vantului, a sufletului: "Adormind de armonia codrului batut de ganduri", esenta misterioasa a vietii universale, strabatuta de un suflu invizibil-boare, suflet, gand: "Vom visa un vis ferice, ingana-ne-vor c-un cant, Singuratice izvoare, Blanda batere de vant".
In poezia "Si daca..."sentimentul elegiac gaseste o efuziune de esenta predominant muzicala, "in care colocviul dintre inima si lucruri isi pastreaza intacta tainica lui intimitate". Iubita este aici in ramura care bate in geam, in plopii care se leagana, in stelele care ...
Teme si motive eminesciene
„Vezi pe-un rege ce-mpânzeşte globu-n planuri pe un veac,
Când la ziua cea de mâine abia cugetă un sărac…
Deşi trepte osedite le-au ieşit din urna sorţii,
Deopotrivă-i stăpâneşte raza ta şi geniul morţii”
În altă parte a poemului, Eminescu îi prezintă pe oameni ca fiind „umbre pe pânza vremii”, care se metamorfozează în „mii de coji” şi în „nume trecătoare” duse de timp; trecătoare este şi gloria, umilul om sărac şi regele cel puternic fiind uniţi de acelaşi destin, care cuprinde tot ceea ce se află sub patina vremii: „geniul morţii”.
Mihai Eminescu - Bibliografie
„In opera sa, poezie si proza , codrul,marea,raul,luna,sunt idei,divinitati.nu fenomene; fenomen este doar omul”asa cum spune George Calinescu. Conceptia e adanc taraneasca. Taranul respecta natura si legile ei fara sa intervina cu brutalitate in esenta ei.
Poetul nostru national a vazut lumina zilei la 15 Ianuarie 1850,in Botosani,ca fiu al caminarului Gheorghe Eminovici si al Ralucai Eminovici,fiica stolnicului din Joldesti
Invata acasa primele notiuni,apoi intre 1858-1866 urmeaza gimnaziul din Cernauti. Aici, la moartea dascalului sau de literatura, scrie poezia „La mormantul lui Aron Pumnul”, apoi publica in revista „Familia” poezia „De-as avea”.
Insetat de a cunoaste viata ,natura, sub toate aspectele, urmeaza diverse trupe de teatru pe drumurile tarii, culegand materiale pentru creatia sa de mai tarziu.
Eminescu - repere critice
“ Intimitatea eminesciana nu-i analitica. Fiind expresii ale naturii, cei doi iubiti nu vorbesc si nu se-ntreaba. Ei cad, prin puterea instinctului si sub inrâurirea mediului inconjurator,intr-o somnolenta extatica, pe care Eminescu o numeste . Femeia iese de undeva, dintre trestii sau din padure, se lasa imbratisata, apoi amândoi sunt prinsi de o toropeala, fascinati mai cu seama de o miscare ritmica din afara, de caderea continua a razelor lunii, de prabusirea lenta a florilor de tei, de , de unduirea apei, de buciumul de la stâna. Toate aceste ritmuri inchipuiesc viata cosmica. (G. Cainescu, Mihai Eminescu, in “Istoria literaturii române”, III, Bucuresti, Ed. Academiei, 1973, p.235.)
Titu Maiorescu - Eminescu si poeziile lui
Cu o asa natura, Eminescu gasea un element firesc pentru activitatea lui în toate situatiile, în care a fost pus. La biblioteca, pentru a-si spori comoara deja imensa a memoriei sale; ca revizor scolar, pentru a starui cu limpezimea spiritului sau asupra nouelor metode de învatamânt; în cercul de amici literari, pentru a se bucura fara invidie sau a râde fara rautate de scrierile cetite; la redactia TTimpuluit, pentru a biciui frazeologia neadevarata si a formula sinteza unei directii istorice nationale: în toate aceste ocupari si sfere Eminescu se afla fara sila în elementul sau.
Mihai Eminescu
Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care face două clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca „privatist” în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul elevii scot o broşură, Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti, în care apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată de M. Eminoviciu. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat şi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ...
Mihai Eminescu
În 1882, „Luceafărul” este publicat la „Junimea”. În 1883 au apărut în „Familia”: „Adio”, „Ce e amorul”, „Pe lângă plopii fără soţ…”, „Şi dacă…”. Pe 4 iunie pleacă la Iaşi. Îşi regăseşte vechii prieteni: Ion Creangă şi Miron Pompiliu. Eminescu dă semne de ameliorare mintală. Pe 28 iunie boala izbucneşte şi este internat în sanatoriul doctorului Şuţu. Pe 20 octombrie, Eminescu este trimis de prieteni la Viena şi internat în sanatoriul de la Ober-Dobling. Pe 21 decembrie apare la Socec volumul cu poeziile lui Eminescu având o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu .
Mihai Eminescu
1869 În 2 octombrie intrã la Universitatea de Filosofie din Vienna.
1872 1872-1874 Mihai Eminescu este student la Berlin,unde intrã în contact cu mare literaturã a lumii.
1873 El primeşte o slujbã la Consulatul Romận din Berlin.
1874 Mihai Eminescu este directorul Bibliotecii Centrale din Iaşi.
1876 Este corector şi redactor al pãrţii neoficiale a ziarului “Curierul de Iaşi”.
Mihai Eminescu - Poezia iubirii si a naturii
SONETE III
Sonetul este o poezie cu forma fixa ca si gazelul,rondelul si glosa. El este alcatuit din paisprezece versuri impartite in patru strofe: doua catrene si doua tertete sau trei catrene si un distih. Fiecare vers are unsprezece silabe numindu-se astfel endecasilabic in italiana,spaniola, romana ,in limba franceza are doisprezece silabe iar in limba engleza zece silabe si este prin urmare decasilabic. Rima sonetului clasic regular este abba baab cdc dcd. Un sonet are mai multe reguli:nu se poate repeta nici un cuvant(exceptie de la aceasta regula facand elementele gramaticale de tipul conjunctiilor,prepozitiilor si verbelor auxiliare) iar ultimul vers trebuie sa fie o concluzie.
Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica
Vom încerca sã facem o scurtã trecere în revistã a celor mai importante poezii filozofice, comentând alcãtuirea lor şi trecând în revistã ideile şi motivele filozofice întâlnite.
Scrisoarea I este un poem filozofic cu o structurã romanticã. El abordeazã în cadrul mai larg al relatiei omului de geniu cu timpul şi societatea omeneascã în genere, tema naşterii, evolutiei şi a unei previzibile stingeri a sistemului cosmic.
Apare şi aici problema geniului. Pentru a demonstra aceastã uriaşã fortã de gândire, Eminescu proiecteazã o superbã imagine poeticã a cosmosului, a naşterii şi stingerii universale, care devine apoi pretext al unei satire sarcastice împotriva societãtii mediocre, incapabilã sã sesizeze, sã promoveze şi sã sustinã valoarea adevãratã. Tabloul cosmogonic, care asimileazã şi retopeşte, într-o viziune proprie, idei şi motive din vechile scrieri indiene (Rig-Veda), din miturile greceşti şi creştine, din Kant şi Schopenhauer, ...
Mihai Eminescu - copilarie, studii, opere
Mihai Eminescu - Studiile
Studiile le începe probabil în casă. În 1858 e înscris în clasa a III-a la Naţional-Hauptshule, şcoală primară greco-orientală din Cernăuţi. În 1860, absolvind clasa a IV-a este elev la ”K.K. Orber-Gimnasium” din acelaşi oraş, dar în 1862 părăseşte şcoala şi se întoarce la Ipoteşti.
Debutul literar cu poezia ocazională „La mormântul lui Aron Pumnul” într-o broşură votivă din ianuarie 1866 a “învăţăceilor gimnazişti”. În acelaşi an debutează în „Familia” (25 februarie/9 martie) cu poezia „de-aş avea…”, salutată de Iosif Vulcan, care îi schimbă numele în Eminescu. Urmează „O călătorie în zori” şi o traducere, apoi „Din străinătate”, „La Bucovina”, „Speranţa” şi „Misterele nopţii”. Colaborează în continuare la „Familia”.
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
Aspectul prozodic al sonetului Bacovian se imbina cu tematica simbolista. Bacovia nu respecta masura unitara a versurilor , iar repetarea unor cuvinte precum “noapte”, “casa”, “triste” accentueaza caracterul obsesiv al poeziei. Tema din sonetul eminescian este iubirea, dar o iubire neimplinita, dupa care poetul ravneste si sufera. Timpul este parca prins in vesnicie, “Sa stai visand la foc”, iar visul de iubire, dorul face ca timpul sa fie un prezent continuu, o neincetata dorinta.
Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
Imbratiseaza un spatiu mai sumbru iar timpul se plaseaza pe doua planuri temporale, (trecut si present) in acest anturaj si cu trairi melencolice eul liric este coplesit de o gama de sentimente intunecate care vaziaza in timp. Atunci cindva el suferea si iubea cu o neliniste sufleteasca, dar acum el incearca niste sentimente de nepasare durere, tristete si singuratate sufleteasca.
La steaua de Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu - Cunoscuta poezie filozofica “ La steaua “ explica printr-un mecaanism cosmic elucidate de stiinta moderna si disparitia iubirii, avind tema de baza “ filozofia vietii” iar idea “ valoarea existentiala a omului in raport cu dimensiunea temporala”.
Mihai Eminescu - omul si poetul
In toamna anului 1869, poetul merge la Viena pentru studii universitare, unde ramane pana in 1872. Aici o intalneste si pe Veronica Micle, cea care va deveni iubita din taina a poetului. Colaboreaza cu revista ,,Convorbiri literare” , unde publica poeziile ,,Venere si Madona” , ,,Epigonii” , ,,Imparat si proletar” , ,,Mortua est” , ,,Inger si demon”.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Postura geniului
- din titanism decurge problematica geniului (ca temă)
-> geniul este o entitate superioară de condiţie umană şi divină simultan. Postura sa derivă din poziţia „prins între două lumi” (filozofia lui Platon); (referire critică la „Luceafăr”).
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Opera este publicata la 1 sept.1876 in revista "Convorbiri Literare",
revista a societatii "Junimea" (Iasi)- mentor Titu Maiorescu. Titlul poeziei este alcatuit dintr-un substantiv comun ce reprezinta unul din "personajele lirice" ale operei.
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Viata lui Mihai Eminescu
Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi). Activează în rândul societăţii studenţeşti (printre altele, participă la pregătirea unei serbări şi a unui Congres studenţesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ştefan cel Mare), se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale bolii.
Medie note: 8.37 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!