Moara cu noroc rezumat pe capitole
Moara cu noroc-rezumat pe capitole
Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece orice drumet ce trece prin zona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea la vorba. Clientii carciumei erau foarte multumiti pentru ca nu erau tratati ca niste straini, ci camembri ai unei familii.
Capitolul III.Intro zi sosi la Moara cu noroc Lica Samadaul, "un om ca de treizeci si sase de ani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc". Samadaul era de fapt o porecla, insemnand "cel ce are grija de turmele de porci date porcarilor". Era un "om aspru si neindurat". Ana este fascinate de Lica, iar Ghita ii cere sa-I spuna ce se intampla de obicei pe la carciuma.
Caracterizarea lui Ghita - Moara cu noroc
Dezumanizarea lui Ghiţă se produce intr-un ritm alert, el însuşi, autoanalizându-se, da vina pe firea lui slaba, încercând astfel sa-si motiveze faptele, „aşa m-a lăsat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decât voinţa mea?! Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat ca are cocoaşa in spinare”.
Odată cu mărturia mincinoasa, prăbuşirea lui este inevitabila si rapida, o foloseşte pe Ana drept momeala pentru a-l demasca pe Lică nu numai pentru ca îl mustra conştiinţa pentru ceea ce devenise el, dar si dintr-o gelozie ajunsa la paroxism. De la complicitate la crima, nu mai e decât un pas si Ghiţă devine el însuşi ucigaş, înjunghiind-o pe Ana, care „era întinsa la pamant si cu pieptul plin de sânge cald, iar Ghiţă o ţinea sub genunchi si apăsa cuţitul mai adânc spre inima ei”. In aceeaşi clipa, Răuţ „isi descarcă pistolul in ceafa lui Ghiţă, care căzu înapoi fara sa mai poată afla cine l-a împuşcat”. Ghiţă devine victima ...
Moara cu noroc - fisa lectura
Capitolul II
Moara cu noroc este un loc unde se castiga bine caci pe drumetul "venind despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai departe." In plus fata de situarea favorabila, clientii erau multumiti deoarece noul carciumar si familia sa "nu il primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume ci ca pe un prieten asteptat de multa vreme in casa lor".
Ioan Slavici - Moara cu noroc
Ioan Slavici - Moara cu noroc - Nuvela “Moara cu noroc”, inclusa in volumul “Nuvele din popor”, reflecta ideile lui Slavici potrivit carora nerespectarea principiilor etice are consecinte grave. “Moara cu noroc” este o opera epica de mare intindere, “o nuvela solida cu subiect de roman” (George Calinescu), ce reprezinta un moment de referinta in evolutia prozei realiste de la noi.
Ioan Slavici - Moara cu noroc - Creator al unor tipologi umane complexe, moralist si fin psiholog Ioan Slavici este un precursor al lui Liviu Rebreanu, realitatea in nuvelele sale fiind zugravita obiectiv si din perspectiva auctoriata.
Din punct de vedere compositional, nuvela moara cu noroc cuprinde 17 capitole care desfasoara, in ordine cronologica, un conflict dramatic puternic, ai caror protagonisti sunt coplesiti de un destin tragic. Unitatea este sugerata de cuvintele batranei, mama Anei, cu care incepe si se termina nuvela: “Omul sa fie multumit ...
Moara cu noroc
Asa dar tema nuvelei o constituie consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra individului .
Ghita personajul central al nuvelei , strabate simbolic un drum ce semnifica “coborarea in infern” adica intr-un univers al patimilor, al obsesiei banului si al caderii in pacat. Acest spatiu este unul nefast care il agreseaza pe om si-l dezumanizeaza. Carciuma isi pierde complet caracterul de sacru, de pasnic, pe care-l are mai tarziu, la Mihail Sadoveanu, hanul, loc al protectiei, al retrairilor.
Ioan Slavici - Moara cu noroc
Ioan Slavici - Moara cu noroc - Aprecieri preliminarii: - prezent in epoca marilor clasici, alturi de Mihai Eminescu, Ion Creang, Ion Luca Caragiale, Slavici-primul scriitor de seam al Transilvaniei- este creatorul in proza romneasca a romanului si nuvelei realist-psihologice,inscriindu-se in rindul prozatorilor moderni, anticipndu-l pe Liviu Rebreanu.
Moara cu noroc
Departe de imaginea sămănătoristă, satul lui Slavici este un spaţiu tensionat din cauza inegalităţii sociale, un spaţiu al rivalităţilor pentru avere. Cu Slavici se consolidează reflectarea realistă, obiectivă a realităţii rurale, ceea ce va constitui punctul de plecare al realismului obiectiv, impus de Liviu Rebreanu.
Moara cu noroc - prezentare generala
Slavici îşi pune personajele în situaţii limită când trebuie să aleagă între solicităţi simultane, dar care se exclud reciproc (Ghiţă din Moara cu noroc). Asupra personajului se exercită constrângeri deformatoare ale partenerului, ale familiei sau ale satului (Gura satului). Din aceste situaţii rezultă drame ale demnităţii şi ale vanităţii (mândriei). Slavici este un maestru al analizei psihologice; ştie să urmărească gradat instalarea crizei sufleteşti şi evoluţia ei de la primele semne până la punctul culminant.
Moara cu noroc - rezumat pe capitole
II. Moara cu noroc este un loc unde se castiga bine caci pe drumetul "venind despre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai departe." In plus fata de situarea favorabila, clientii erau multumiti deoarece noul carciumar si familia sa "nu il primeau pe drumet ca pe un strain venit din lume ci ca pe un prieten asteptat de multa vreme in casa lor".
Rezumat (pe capitole ) Mara
Mara se intorcea acasa numai in zilele de Sfanta Maria. In biserica, care se afla pe un deal de pe partea dreapta a Muresului, se zvonea ca exista acolo o icoana "facatoare de minuni", dar Mara, desi era o cresti8na adevarata,nu credea in ea.Desi copii erau desculti, nepieptanati si nespalati, Mara era tare mandra de ei si spunea ca nimeni nu mai are copii ca ai ei. In fiecare zi Mara pune bani in cei trei ciorapi, care sunt:unul pentru inmormantare, unul pentru Persida,fata ei, si unul pentru Trica, baiatul ei. Mara doreste sa o trimita pe Persida la calugaritele din Lipova.
Alexandru Lapusneanul rezumat pe capitole
Pincipalul conflict exterior al nuvelei care pune in evidenta personalitatea domnitorului este de ordin politic: lupta pt. putere intre domnitor si boieri, iar cel secundar intre A.L. si Motoc.
Relatia dintre incipit si final in Moara cu noroc de Ioan Slavici
Privit în semnificaţiile lui profunde, preambulul gnomic al nuvelei relevă înţelepciunea populară care vine din veac. în termenii acesteia, „sărăcia sa” ar putea semnifica destinul care i-a fost hărăzit fiecărui om („data” sau datul). Numai acceptarea lui aduce ordine şi armonie în viaţa interioară („liniştea colibei sale”), condiţie suficientă a fericirii.
Moara cu noroc
Acţiunile sale, trădează starea de nesiguranţă, de teamă şi suspiciune în care trăieşte; merge la Arad să-şi cumpere două pistoale, face rost de doi câini ciobăneşti şi îşi angajează o slugă credincioasă. Totuşi de a se face om cu stare este mai puternică şi-l împinge spre afacerile necurate ale lui Lică.
Romanul Baltagul - povestire pe capitole
Aceasta îi mărturiseşte că soţul ei e plecat de 73 de zile la Dorna să cumpere oi şi nu s-a mai întors . Prefectul îi cere să scrie o plângere pentru a se face cercetări. Ea nu aşteaptă „de la dânşii (autorităţi) sprijin”. Datoria ei este să îl găsească pe Nechifor, deci va pleca împreună cu Gheorghiţă la drum. Îi va da o bucată de fier fierarului să-i facă un baltag iar pe 27 februarie o va trimite pe Minodora la mânăstirea Văratecului (aici era sora mameiei, Melania).
Capitolul al VII-lea . Pe 9 martie (sărbătoarea celor 40 de mucenici din Sevastia) Vitoria se împărtăşeşte şi sfinţeşte baltagul. Preotul Mileş, d-l Iordan, cârciumarul şi d-l David vin la Vitoria.
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Ioan Slavici, scriitor de marca al epocii marilor clasici, personalitate reprezentativa a literaturii romane este dupa cum afirma Titu Maiorescu “ un scriitor realist si poporal”, sau Caragiale “ un spirit classic authentic al literaturii romane”. Contemporan si prieten cu Alecsandri, Caragiale, Maiorescu, Sadoveanu, lasa posteritatii o opera diversa si inegala care cuprinde: povesti, nuvele (Popa Tanda, Moara cu Noroc ), romane (Mara), teatru, memorii.
Moara cu noroc
Realismul acestei nuvele constă în obiectivitatea naraţiunii, omniscineţa naratorului, înregistrarea amănuntelor de decor şi de vestimentaţie şi interesul acordat raporturilor dintre om şi mediu. Nu există dislocări de planuri, acţiunea este lineară. Personajele păstrează trăsături umane veridice, au slăbiciuni şi interese conforme cu realitatea obiectivă.
Tema nuvelei o constituie dezumanizarea personajului principal sub imperiul banului ca factor nociv ce distinge conştiinţa umană.Titlul nuvelei este mai degrabă ironic. Topasul ales,cârciuma numită „Moara cu noroc” îinseamnă de fapt „Moara cu ghinion”, moara care aduce nenorocirea pentru că uşurinţa câştigurilor de la această cârciumă ascunde abateri etice grave: nelegiuirea şi crima.
Moara cu noroc
Surprinzand viata si moravurile unei lumi, Slavici creeaza personaje complexe si verosimile, al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. Ele sunt la inceput personaje antitetice, care evolueaza paralel, devenind complementare. Analiza psihologica, monologul si dialogul, faptele si gandurile protagonistului, opiniile celorlalte personaje, dezvaluie procesul devenirii lui Ghita, tragismul vietii lui. Om onest la inceput, el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la Moara cu noroc. Ghita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale Samadaului, sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila.
Moara cu noroc
Compozitia nuvelei este clasica, conflictul se desfasoara liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele 17 capitole, respectandu-se ordinea cronologica a desfasurarii lor. Unitatea intregului, a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei, cu care se inchide si se deschide cartea (“Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit”, “Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat”).
Moara cu noroc - opera
II De la Ineu drumul de tara o ia printre paduri si peste tarini lasand la dreapta si la stanga satele asezate prin colturile vailor. Timp de un ceas si jumatate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe care il urci, si dupa ce ai coborat iar in vale, trebuie sa faci popas, sa adapi calul ori vita din jug si sa le mai lasi timp de rasuflare, fiindca drumul a fost cam greu, iara mai departe locurile sunt rele.
Aici in vale e Moara cu noroc. Ori din care parte ar veni, drumetul se bucura cand o zareste din culmea dealului plesuv, caci, venind dinspre locurile rele, ea il vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara poate sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti, ca sa nu plece singur mai departe.
Medie note: 8.41 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!