Nulitate act juridic
Nulitatea actului juridic
FUNCTIILE NULITATII
Functia preventiva- consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate. Functia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii. Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri.
DELIMITAREA NULITATII
Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil precum ar fi : rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea.
NULITATE-REZOLUTIUNE. Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juridic dintre ele. Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate. Rezolutionarea consta in desfiintarea unui contract sinalogmatic, ...
Modalitatile actului civil
In dreptul civil roman, nulitatea partiala reprezinta regula, iar nulitatea totala exceptia, aceasta insemnand ca nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea intregului act, ea marginindu-se numai la acea clauza.Nulitatea totala va interveni ori de cate ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsiva si determinanta a incheierii actului juridic (exemplu bunurile sotilor si instrainarea lor).
Sinteza si analiza juridica
Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
dau dreptul comerciantului de a modifica, în mod unilateral,
clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat în contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia;
obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale
despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunostinţă la data semnării contractului;
obligă consumatorul să îsi îndeplineasca obligatiile contractuale
chiar si în situatiile în care comerciantul nu si le-a îndeplinit pe ale sale;
dau dreptul comerciantului să prelungeasca automat un contract
încheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa îsi exprime optiunea a fost insuficienta;
dau dreptul comerciantului să modifice unilateral, fără acordul
consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa ...
Actul juridic civil
Considerat în sensul conceptului tradiţional, actul juridic civil a fost definit:
• „...un act de voinţă săvârşit cu scopul de a produce efecte juridice, adică de a crea, modifica sau stinge un raport juridic”1
• „...un act de voinţă săvârşit cu scopul de a produce efecte juridice, adică de a crea, de a transmite, de a modifica sau de a stuinge un raport juridic”2
• „...actul de voinţă săvârşit de subiectele de dreptuir pentru a crea, modifica sau stinge un raporturi juridice în temeiul dreptului obiectiv şi în limitele pe care acestea le statorniceşte”3
Principiul fortei obligatorii a actului juridic
Art. 969 Cod civil exprimă principiul forţei obligatorii a actului juridic prin ideea că actul juridic încheiat potrivit legii se impune celui sau celor care l-au făcut întocmai cum se impune legea. Cu alte cuvinte, actul juridic leagă pe autorul sau autorii lui prin obligaţia acestora de a se supune clauzelor actului la fel cum sunt ţinuţi să respecte normele juridice.
Nulitatea absoluta si nulitatea relativa
- functia sanctionatorie: daca prima functie nu si-a dovedit eficienta, intra in actiune aceasta a doua functie, care inseamna tocmai inlaturarea efectelor contrite legii;
- functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii, in domeniul actelor juridice civile; prin realizarea celor doua functii de mai sus, se asigura respectarea normelor de drept civil care reglementeaza conditiile de valabilitate a actului juridic civil. Totodata, nulitatea apare ca un mijloc juridic de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri .
Nulitatea actului juridic
Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juritic civil cum ar fi: rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea.
a)Nulitate - rezolutiune. Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juritic dintre ele.Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate.
Efectele actului juridic civil
Efectele actului juridic civil
Clasificarea actelor juridice civile
Exista o diversitate de acte juridice civile in viata civila si de aceea este necesara o clasificare a lor in functie de anumite criterii. Unul dintre aceste criterii este cel al numarului partilor care imparte actele juridice in acte unilaterale (consta in manifestarea de vointa a unei singure parti, ex. testamentul, promisiunea publica de recompensa etc.), bilaterale (sunt rezultatul acordului de vointa a doua parti si mai poarta denumirea de contract sau conventie, ex. donatie, imprumut, mandat, contracte civile de vanzare-cumparare) si multilaterale (implica acordul de vointa ce provine de la trei sau mai multe parti, ex. contractul de societate). Importanta acestei clasificari este data de aprecierea valabilitatii actului juridic, dar si regimul juridic diferit pe care le au viciile de consimtamant.
Caracteristicile raportului juridic civil
Din definitie se degaja doua importante idei:
raportul juridic civil este o relatie sociala cu caracter patrimonial sau personal nepatrimonial;pentru a primi considerare pe planul dreptului, de raport juridic civil, relatia sociala trebuie sa fie reglementata de o norma de drept civil.Aceasta din urma precizare este absolut obligatorie deoarece:nu toate relatiile cad sub incidenta reglementativa a dreptului dreptul civil este o componenta a sistemului national de drept in contextul acestor cerinte, nu orice relatie sociala este un raport juridic.
Raporturile juridice de munca
Raporturile juridice de munca
Trecerea la economia de piaţă în Moldova a generat mari probleme în toate sferele vieţii sociale: modificarea şi lichidarea unităţilor economice au provocat disponibilizarea în masă a salariaţilor, apariţia şomajului, scăderea producrivităţii muncii, creşterea inflaţiei.
Raporturile juridice de munca
structura normei juridice
Structura normei juridice
Conceptul de structura a normelor juridice priveste un dublu sens: structura externa (tehnico-legislativa) si structura interna (logico-juridica) a normei de drept.
Structura externa
Notiunea actului juridic civil
Clasificarea actelor juridice civile
În circuitul civil se întâlnesc nenumărate şi diverse acte juridice, de aceea este necesar ca ele să fie clasificate după anumite criterii în categorii de acte juridice, având în vedere manifestările de voinţă cu aspecte înrudite. Principalele criterii de clasificare şi categorii de acte juridice, care se examinează în literatura de specialitate sunt următoarele:
Raspunderea Juridica
După unii autori, răspunderea civilă constituie obligaţia de reparare a prejudiciului, iar răspunderea penală este obligaţia de a suporta şi executa pedeapsa. Definind astfel răspunderea, respectiv identificând-o cu sancţiunea, se restrânge sfera răspunderii. O altă opinie apreciază că răspunderea juridică are loc doar în cazul încălcării unor norme juridice şi este urmată de aplicarea constrângerii de stat prin mijloace corespunzătoare gradului de pericol social al faptei savârsite. Se defineşte astfel răspunderea juridică ca fiind o situaţie juridica specifică constrângerii de stat atrasă de încălcarea sau nerespectarea normelor juridice în vigoare.
Raportul Juridic
Cea mai simplă definiţie a raporturilor juridice este aceea potrivit căreia, raportul juridic este o relaţie socială reglementată de o normă juridică. Particularităţile specifice ale raporturilor juridice sunt: civile, penale, administrative.
Raportul juridic de concurenta
Raportul juridic de concurenta
Conceptul de concurenţă s-a format şi este folosit în orce tip de relaţii sociale. Reglementările juridice l-au preluat din vocabularul uzual, adăugându-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitaţilor vieţii economice. În sens general, prin concurenţă se înţelege o confruntare între tendinţe adverse, care converg spre acelaşi scop.
Mijloace de proba
Art. 1178 mentioneaza : " Cand cineva nu recunoaste scriptura si
subsemnatura sa sau cand succesorii declara ca nu le cunosc, atunci
justitia ordona verificarea actului " .
Personalitatea juridica si nationalitatea societatilor comerciale
b. Patrimoniul propriu
Societatea comerciala are un patrimoniu propriu, autonom, distinct de cel al asociatilor care au constituit-o. La constituirea societatii, patrimoniul propriu al acesteia este format din bunurile aduse de asociati ca aport la capitalul social. Conform Legii nr. 31/1990 aceste bunuri intra în proprietatea societatii comerciale, cu exceptia situatiei în care statutul nu prevede altfel (spre exemplu ca se transmite societatii comerciale numai dreptul de uz sau de
uzufruct). Ulterior, pe parcursul activitatii societatii comerciale societatea comerciala poate dobândi alte drepturi sau poate avea datorii.
Medie note: 8.48 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!