Paralela dintre luceafarul si riga crypto si lapona enigel
Riga crypto si Lapona Enigel
Structura compozitionala a baladei evidentiaza mai multe aspecte:
La nivel formal. "Riga Crypto si lapona Enigel" este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele prezentand cate o nunta: a) una reala, consumata, implinita si b) una initiatica, neimplinita, modificata in final, prin casatoria lui Crypto cu masalarita.
Partea I (strofele I-IV) prezinta scenariul unei nunti cu vin vechi si " beteli cu funda". in acest cadru, menestrelul este rugat sa mai spuna o data povestea Rigai Crypto. Naratorul (un fel de poet-lautar, specific spatiului romantic apusean) este "trist" si "aburit", fapt care ar putea sugera tenta elegiaca a "zicerii" sale; momentul ales ("la spartul nuntii") este lipsit de solemnitate, ca si spatiul in care se va repeta, in alte conditii, "cantecul larg" al menestrelului ("in camara").
Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu
a) Definitorie pentru conceptiile astistice ale lui Arghezi este poezia Testament. Creatia se dezvaluie ca un bun testamentar transmis fiului, adica receptorului, un tezaur necesar cunoasterii veridice: "Batranii-au adunat, printre plavani, / Sudoarea muncii sutelor de ani. " Creatia este sacralizata "Dumnezeu de piatra" , este muzicala si delicata "ca o floare", "ca o vioara"- poezia Ex Libris. Ea se remarca prin rezistenta in timp "stihuri fara an"- poezia Flori de Mucegai. Pentru Arghezi, creatia este un univers inchis precum oul, fiecare poezie fiind un univers distinct - "ca niste oua, nelegate", Cititorule.
Joc secund de Ion Barbu
Joc secund de Ion Barbu - Opera
Printre poeziile care ilustreaza „fetele" eului pot fi amintite: Din ceas dedus... si Dioptrie. in aceste texte, eului poetic ii revine responsabilitatea de a inlatura valul care acopera adevaratul chip al lumii, pe care-1 eternizeaza, transsubstantiat, in vers. Dezvaluirea ar putea echivala cu o intoarcere la starea primordiala a poeziei si la cea pura, sacra, a lumii.
Ion Barbu - Riga Crypto si lapona Enigel
Poet reprezentativ pentru modernismul poetic romanesc, Ion Barbu este autorul unei opere literare deosebit de complexe.Tudor Vianu distinge in creaţia poetica a lui Ion Barbu 3 etape importante cărora le corespund 3 cicluri poetice: ciclul parnasian, ciclul baladic si oriental si ciclul ermetic.
Riga Crypto si Lapona Enigel de Ion Barbu- Bacalaureat
Este o întoarcere spre concret, spre pulsaţia vieţii.Poezia se contopeşte cu viaţa.Drumul de gheaţă al ideilor veşnice se topeşte şi se instaurează domnia „euritmiei” – muzică a formei în zbor.Alunecare spre modernism, încercare de corporalizare a sunetului pentru a defini poezia;Această primă perioadă concepe trecerea „într-o altă dimensiune” ca la romantici;Se face în acel fapt de seară, „din ceasul când penumbra la orizont descreşte”
Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu
Sub povara soarelui in timp ce Crypto vorbeste cu Enigel acesta “moare”,metamorfozandu-se de fapt intr-o ciuperca otravitoare.Sf. tragic al povestii celor doi se vede inca din titlu,numele celor doua personaje semnificand lumile din care fac parte si idealul lor:craiul Crypto evoca prin numele sau inchistarea si circumscrierea in propriul univers,cel al regnului vegetal aflat sub semnul umbrei si al umezelii;cuvantul “crypto” semnifica in limba greaca “ascuns””tainuit”.Lapona Enigel vine din nord, din “tara de gheata” si merge spre sud cautand soarele;numele sau semni-fica “lumina,spatiu solar,cunoastere”.
Ion Barbu si etapele creatiei poetice
Aspiratia sa catre lirismul pur presupune o stare initiatica, ce nu poate fi exprimata decat intr-un limbaj incifrat, in care concizia este formula cea mai aleasa a lirismului barbian, concretizata in imagini-sinteza, propozitii eliptice, asocieri de cuvinte deseori socante. Versul lui Ion Barbu nu se supune nici unei reguli de logica intre cuvinte, facand ca limbajul sau sa fie criptic si ermetic.In creatia lirica a lui Ion Barbu, Tudor Vianu desprinde trei etape esentiale, pe care le evidentiaza in lucrarea "Introducere in poezia lui Ion Barbu" (1935):
Paralela intre Scrisoarea I si Luceafarul
Un exemplu de opera epico-lirica cu implicatii dramatice este Luceafarul, scrisa de Mihai Eminescu.Titlul operei, este "Luceafarul". Titlul, fiind defapt si numele personajului principal al poeziei. Acesta infatisand cea mai stralucitoare stea de pe cer. (Lucifer=cel care da lumina)
Luceafarul-sintetizare
Poemul "Luceafarul" este alcatuit din 392 de versuri, dispuse in 98 de catrene, fiind dominat de existenta a doua planuri: unul universal-cosmic si altul uman-terestru. Alcatuind patru tablouri, gandite ca entitati distincte. Trebuie sa evidentiem, de asemenea, pe parcursul intregului poem si ipostazele omului de geniuin raport cu ipostazele ideii de femeie.
Paralela intre ,,Noapte de decemvrie" si ,,Luceafarul"
Catre aceeasi tinta pleaca si cersetorul Pocitan-ben-Pehlivan, urmand "calea ocolita"; Convoiul printului piere, el insusi murind, in cele din urma, dar, inainte de a-si da sufletul i se pare ca-l vede pe cersetorul care paseste pragul cetatii sfinte, "al Mekai pamantesti", iar el, prin moartea sa, trece pragul Mekai ceresti (de aici, semnificatia titlului poemului in proza).
Luceafarul
In dialogul cu Demiurgul Lucefarul insetat de repaos (adica de viata finita ) este numit Hyperion (nume de sugestie mitologica in limba greaca se traduce „ cel care merge pe deasupra”).
Paralela intre Eminescu si Bacovia - Lacul si Moina
Referat despre Paralela intre Eminescu si Bacovia - Lacul si Moina
Eminescu un poet al lirismului are multe poezii de dragoste in care iubita sa mult iubita nu apare.Eminescu dedica multe poezii iubitei sale,iunita imaginara care se afla doar in inima si in mintea sa, rezultand tristete dar si fericire aratand intr-un fel singuratatea, singuratate evidentiata diferit de cea a lui bacovia care are multe poezii de tristete in majoritatea vorbind despre morti,boli,indicand distant dintre elsi sotia sa, toate acestea aratand in felul lor ca si Bacovia isi exprima singuratatea,sentimente indefinite, neclarein poeziile simbolice.
Paralela intre La conac si Hanul lui Manjoala
Referat despre Paralela intre La conac si Hanul lui Manjoala
Nuvela la Hanul lui Manjoala este ilustrata prin mitul folcloric al vrajitoarei malefic.Ideea operei exprima un adevar mitic-ancestral si anume ca acela care foloseste , practica vrajitoria este pedepsit asa cum este pedepsita cocoana Manjoala. In schita la Conac nu este vorba despre o vrajitorie ci apare “dracul” in persoana,influentand calaretul.
Luceafarul rezumat
Din punct de vedere structural există două planuri, cel terestru uman şi planul cosmic universal. În primul tablou cele două planuri se întîlnesc prin dragoste. În tabloul al doilea avem doar planul terestru. În tabloul al treilea este prezent doar planul cosmic.
Paralela intre Povestea lui Harap Alb si Aleodor imparat
Basmul este specia epicii populare, in proza sau mai rar in versuri, de mare intindere si raspandire, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice. La actiune participa personaje imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar in final acesta din urma este invins. basmul lui Ion Creanga este, asa cum s-a mai spus, un mic roman de avenuri, desi in linii generale respecta schema arhetipala a basmului popular. "Paralela intre Povestea lui Harap Alb si Aleodor imparat"
Alegoria Luceafarului - studiu critic
Poezia Luceafarul s-a nascut in noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru Veronica Micle. Acest lucru a fost confirmat de Eminescu lui Maiorescu care la randul lui a transmis aceasta inforamtie lui I. Al. Bratescu-Voinesti. Ideia geniului nemuritor este veche in gandirea poetului. Pe masura ce el intra tot mai mult in conflict cu oamenii vremii el teoretizeaza distantarea geniului de societate. Hyperion, demonic. Eminescu n-a staruit asupra dramei umane din Frumoasa fara corp pentru ca solutia a dat-o in Legendele Luceafarului: zmeul care simbolizeaza pamantescul se resemneaza in lumea nemuritoare.
Luceafarul
Fiintele supranaturale au posibilitatea de a metamorfoza. Întocmai ca în basm, Luceafãrul, la chemarea fetei se aruncã în mare si preschimbat într-un tînar palid, cu pãrul de aur si ochi scînteietori, purtînd un gulgiu vînãt, încununat cu trestii apare în fata fetei ca un înger, ca un zeu. O invitã pe fatã în palatele lui de pe fundul oceanului unde toatã lumea s-o asculte pe ea. Metamorfoza Luceafãrului pune la contributie mituri cosmogonice, asfel la prima întrupare Luceafãrul are pãrintii cerul si marea:
Medie note: 8.34 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!