Paralela dintre scrisoarea i si luceafarul
Paralela intre Scrisoarea I si Luceafarul
Scrisoarea I este un poem filozofic de factura romantica, in care Eminescu abordeaza pe larg conditia geniului, fata in fata cu idealul propriu. Luceafarul, reprezentand expresia absoluta si testamentara, pe care o atinge, inascensiunea ei necurmata, gandirea poetica si filozofica a lui Eminescu.
Pentru a creea cele doua opere, Eminescu a fost nevoit sa se inspire din mai multe locuri. Acesta s-a folosit de conceptia filosofica a lui Schopenhauer, ilustrand teoria despre geniu, pentru a creea poemul Luceafarul, dar si din folclorul national, dupa cum a marturisit chiar el, "Fata in gradina de aur". Pentru Scrisoarea I, autorul valorifica teoria lui Kant privind fluxul si refluxul, dar si din anumite scrieri indiene si latine.
Luceafarul - comentariu
Astrul intra in existenta ei nocturna, miscarile ii devin mecanice, ireale. Invocatia sub forma de descantec stilizat „starneste" astrul din pasivitatea lui, implicandu-1 in reveria printesei. Dialogul lor este sumar, aproape alingvistic prin amplitatea termenilor. Cuvantul ca veritabil logos provoaca evenimentul.
Intruparile Luceafarului sunt profund semnificative pentru sistemul mitico-filosofic al textului. Intr-o prima intrupare, Luceafarul se naste din marea genezelor, apa primordiala, pentru „a creste" apoi ca tanar-planta, ipostaza neptunica iesita din adancul translucid si misterios. Limbajul stereotip comunica foarte putin, pentru ca, in vis, in prim-plan se afla imaginea si cuvantul.
In a doua intrupare, astrul se incheaga din magma arzatoare a haosului. In limbajul lui I. Negoijescu, acest nou chip ar corespunde orizontului plutonic, fiind vorba de o zeitate infernala, un soare nocturn.Planurile uman si astral se separa pentru a sublinia si la nivel compozitional ...
Luceafarul-sintetizare
Contemplind de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. Fata la rindul ei este cuprinsa de acelasi sentiment. In conceptia fetei Luceafarul este un spirit, pentru chemarea caruia trebuie o formula magica de descintec. Descifrind alegoria, putem spune ca sensul ei este ca paminteanul aspira catre absolut.In timp ce spiritul aspira simte nevoia concretului. Pentru a-l putea chema linga ea fata foloseste descintecul: "Cobori in jos Luceafar blind ..." .
Luceafarul - comentariu pe tablouri
Marele intreg descompus in fragmente, care numai la un prim nivel al abordarii arata risipire si lipsa de armonie, a trecut prin aceasta jertfa din pricina incapacitatii omului de a percepe totul altfel decat prin fragment, deoarece intregul nu concorda cu omul, dupa Victor Hugo.
Exista la Eminescu, mai intai, un spatiu mitic. Eroul liric, personajul, intra intr-un cadru fundamental diferit de tot ceea ce cunoscuse.
Luceafarul de Mihai Eminescu - muzicalitatea
Aceste abstractii sunt transpuse intr-o alegorie lirico - filosofica. O fata de imparat, unica in frumusete ("o preafrumoasa fata") se indragosteste de Luceafar si il cheama la ea in vis: "cobori in jos Luceafar bland / Alunecand pe-o raza". Luceafarul se intrupeaza intr-un inger, apoi intr-un demon si-o roaga pe fata sa-l urmeze in lumea lui acvatica si celesta, dar ea il refuza intuind ca asezarea in sfera astrului inseamna moarte in ordinea lumii ei: "Caci eu sunt vie, tu esti mort". In schimb, ii cere Luceafarului sa se dezlege de vesnicie ("Fii muritor ca mine"), sacrificiu acceptat de astru.
Luceafarul - poem folcloric
Luceafarul - poem folcloric - Poemul "Luceafarul" este expresia absoluta,testamentara, pe care o atinge gandirea poetica si filozofica a lui Eminescu. Rod al unei indelungate munci de creatie, trecand prin cinci variante succesive, poezia apare in forma ei definitiva in "Almanahul Societatii academice social-literare " din Viena, la 1 aprilie 1883.
Mihai Eminescu Paralela intre Epigonii si Scrisoarea a III a
Paralelă între Epigonii şi Scrisoarea III. Evidenţierea antitezei
Compoziţional, Epigonii se sprijină pe o antiteză, procedeu tipic romantic, între trecutul însufleţit de idealuri, epoca scriitorilor de la 1848, şi prezentul dominat de scepticism rece.
Prima parte a poemului este o odă închinată zilelor de aur când au trăit poeţi ce-au scris o limbă ca un fagure de miere. Creşterea uşor retorică a frazei poetice, ca şi unele epitete ca: visări dulci şi senine, dulci şi mândre primăveri, verzi dumbrăvi cu filomele, mai amintesc de Alecsandri şi Bolintineanu. Dar gestul scufundării într-o mare de vise, oceane de stele, zilele cu trei sori în frunte, izvoarele oglindirii şi râurile de cântări sunt imagini care arată pe marele Eminescu.
Cum s-a mai observat, în partea a doua a poemului Eminescu e total original, purificat de orice urmă de convenţie şi retorism. Acum apare mişcarea abruptă, sacadată a frazei satirice. Propoziţiile ...
Mihai Eminescu - paralela intre Epigonii si Scrisoarea III
Dependent, într-o măsură mai mare sau mai mică, de înaintaşii săi (Alecsandri, Bolintineanu, Heliade, Gr. Alexandrescu), la vârsta de 20 de ani Eminescu devine dintr-o dată el însuşi, neaşteptat de nou şi original, prin Epigonii. Acest poem (apărut pentru prima dată în Convorbiri literare din luna august 1870) adună, ca într-un focar, principalele direcţii de dezvoltare a literaturii moderne, de până la cel mai mare poet al nostru.
O scrisoare pierduta
O scrisoare pierduta - Activitatea literala este alcatuita din :
- comedii : O noapte furtunoasa,Conul Leonida fata cu Reactiunea,O scrisoare pierduta,D-ale carnavalului ;
- drame : Napasta ;
- nuvele : O faclie de paste,Pacat,La hanul lui Manijoala,In vreme de razboi,Doua loturi ;
- schite : Vizita,D-l Goe,Un pedagog de scoala noua,Lantu slabiciunilor,Amici,Inspectiune,etc. ;
- povestiri : Calul dracului,Kir Ianulea,Abu-Hasan,etc. ;
Paralela intre La conac si Hanul lui Manjoala
Referat despre Paralela intre La conac si Hanul lui Manjoala
Nuvela la Hanul lui Manjoala este ilustrata prin mitul folcloric al vrajitoarei malefic.Ideea operei exprima un adevar mitic-ancestral si anume ca acela care foloseste , practica vrajitoria este pedepsit asa cum este pedepsita cocoana Manjoala. In schita la Conac nu este vorba despre o vrajitorie ci apare “dracul” in persoana,influentand calaretul.
Paralelea De-a v-ati ascuns si Miorita
Pentru a-i face acesteea durerea mai usoara,acesta isi scrie un testament,la fel ca tatal care "s-a ingrijit" de familia sa,le-a lasat"vite, hambare,/Pasune, bordeie si oi,/Pentru tot soiul de nevoi/Si pentru mancare."Insa,mama este surprinsa intr-o chinuitoare cautare "Din ochi lacrimand/Pe camp alergand/Pe toti intreband/Si la toti zicand" care arata puternica dragoste materna.La fel,si in poezia lui Arghezi apare imaginea "nevestei care plange si toarce"in asteptarea sotului ei si,insa,care este un simbol al oitei care pastreaza taina mortii stapanului pentru totdeauna.
Luceafarul
Forma poemului e narativ-dramatica, datorita formulei de introducere ('a fost odata'), prezenta unui narator, povestirii facute la persoana a III-a, existentei personajelor, constructiei gradate a subiectului si prezentei dialogului (cu formele specifice de adresare). Si totusi, 'Luceafarul' este un poem liric, schema epica fiind doar cadrul, personajele si intamplarile - simboluri lirice, metafore, pentru a sintetiza idei filozofice. Aceasta interferenta de genuri confera poeziei o mare profunzime si posibilitati multiple de interpretare (poveste fantastica de iubire, alegorie pe tema geniului, poezie de viziune simbolica).
O scrisoare pierduta
Cei doi şantajaţi recurg şi ei la ameninţări şi cel din urmă ajung la şantajul cu o poliţă falsificată de Caţavencu. Când lupta dintre cei doi atinge punctul culminant, apare candidatul de la centru, Agamiţă Dandanache, despre care autorul preciza: mai prost ca Farfuridii, şi mai canalie decât Caţavencu
O scrisoare pierduta - comedie
Conflictul dramatic principal prezentat in opera pune reprezentantii a doua partied politice diferite,reprezentatii partidului aflat la putere,si anume Farfuridii,Tipatescu,Trahanache si Branzovenescu si reprezentantii opozitiei:Nae Catavencu,dascalimea si popimea,iar conflictul dramatic secundar opune grupul Farfuridii si Branzovenescu conducerii judetene a partidului.Tehnica amplificarii gradate a coflictului in opera este “tehnica bulgarelui de zapada”.
Tehnicile compozitionale utilizate in text sunt:rasturnarile de situatie,prezenta elementelor surpriza,anticiparile,amanarile si modificarea raporturilor dintre personaje.
Actiunea se desfasoara succinct,derulandu-se pe momentele subiectului.Expozitiunea cuprinde primele scene din actul I,cand Pristanda,politaiul orasului discuta cu Tipatescu.Acesta ii adduce la cunostiinta prefectului ca Nae Catavencu se afla in posesia unei scrisori care ii poate asigura succesul in alegeri.
Intriga ...
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu din opera O scrisoare pierduta
El oscileaza intre dorinta de ascensiune politica si sentimentele fata de Zoe, dovedind luciditate cand aceasta insista sa fie ales Catavencu si va ceda doar cand Trahanache descopera falsul in actele lui Catavencu. Pe Zoe o iubeste sincer si ii propune sa-l paraseasca pe Trahanache si sa fuga in lume.
Paralela intre Floare albastra si Pe langa plopii fara sot
Poezia “Pe langa plopii fara sot …” apare intre 28 si 9 septembrie 1883 in revista Familia condusa de Iosif Vulcan.Garabete Ibraileanu spunea “Eminescu devine,mai putin atent la natura, acum se concentreaza asupra propriului sau suflet”.
Medie note: 8.16 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!