Paralelismul intre sonet de mihai eminescu si sonet de george bacovia
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
"Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia"
Suferinta eminesciana este foarte diferita de cea Bacoviana, Eminescu fiind rapus de melancolia unei iubiri neincepute, pe cand la Bacovia suferinta este o stare existentiala, o stare ce nu piere ci doar este sustinuta de cadrul obscur. In “Sonet” de Bacovia este ilustrata o lume in declin, in dezechilibru, atmosfera fiind una apasatoare, noaptea e “uda, grea”, incarcata de o materie lichida, mahalaua este invaluita in intuneric.
Toate acestea sugereaza nu numai descompunerea unui cadru obositor ci si o destramare interioara, un suflet imprastiat in neant. “E-o noapte uda, grea, te-neci afara./Prin ceata - obosite, rosii, fara zare-/ Ard afumate, triste felinare,/ Ca intr-o crasma umeda, nmurdara.” Spatiul sufocant si inchis ramane “fara zare” adica fara scapare, fara o iesire, care tine prizioniera fiinta umana.
"Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia"
La Bacovia, ...
S-a dus amorul de Mihai Eminescu
S-a dus amorul... de Mihai Eminescu
Poezia „S-a dus amorul” arata cum natura face parte din visul de iubire, ea fiind o prezenta eterna in acest cadru romantic. Tristul amor ingropat in „mrumur de izvor” si in „ senin de stele” face evidenta relationarea iubirii cu a naturii fara de care profunzimea sentimentelor si a trairilor nu ar fi fost posibila. Eul poetic traieste revoltat o ipostaza confuza a vietii in care amintirea amorului dus, il bantuie dar acre nu il mai misca si nu il mai face sa tresara ca altadata. Prin sintagma „jalea mea adanca” se creeza o imagine a suferintei care a fost, dar care acum este regretata deoarece suferinta implica si trairea momentului de iubire.
Sonet - George Bacovia
Tematic, in Sonet" este ilustrata o lume in declin, in dezechilibru, folosindu-se din plin instrumentarul simbolismului bacovian: noaptea "uda, grea", incarcata de o materialitate lichida, mahalaua potopita de intuneric, ploaia ajunsa la proportii diluviene, ceata in care se contureaza prezente umane estompate, sugerate prin "rosii felinare", crasmele marginase, case cu ziduri vechi, nesigure, in daramare: "E-o noapte uda, grea, te-neci afara./ Prin ceata - obosite, rosii, fara zare -/ Ard, afumate, triste felinare/ Ca intr-o crasma umeda, murdara." Este un spatiu sufocant, inchis, "fara zare", care invadeaza si inabusa fiinta umana, prin proiectii terifiante de umbre launtrice, cuprins, sub efectul licorilor bahice, de balans, de instabilitatea planului inclinat (Ion Caraion), pe care finalul sonetului o descrie in versuri memorabile.
Luceafarul de Mihai Eminescu
Din basmul popular:"Miron si frumoasa fara corp", M. E. preia ideea aspiratiei spre o iubire pura, desavarsita, ideala, lipsita de conotatiile carnalului.A treia sursa folclorica este mitul autohton al Zburatorului, numit si mitul erotic, sau al invaziei instinctului puberal la tinerele fete, si care il valorifica in visul fetei de imparat din tabloul I.Izvoarele filozofice trimit la Arthur Schopenhauer si antinomiile dintre geniu si omul comun, pe care le transforma in simboluri lirice Eminescu in poem:geniul isi domina existenta prin inteligenta, prin ratiune pura, trasatura lui fiind obiectivitatea, in timp ce omul comun (Catalin si Catalina), este dominat de instinctualitate (teama de moarte), transfigurand totul prin propria subiectivitate.
Universul liricii lui George Bacovia
Universul liricii lui George Bacovia - Motivelor florale şi insinuanta de melancolie ale lui Anghel, celor exotice şi fanteziste ale lui Minulescu, Bacovia le-a alăturat peisajul vârstelor geologice, decorul aşezărilor lacustre, ca şi viziunile provinciale mohorâte şi funeste din Plumb. Prin poeziile sale, el creează încă de la început - cum avea să scrie E. Lovinscu -
Scrisori Mihai Eminescu
Stimabila Doamna si respectata mea amica,Daca v-am putut trimite atat de repede scrisorile in cestiune, cauza e ca ele au fost totdeuna la mine; pentru actele cerute veti binevoi a ingadui una sau doua zile ca sa le caut in vravul meu de carti, nearanjate inca din lipsa de timp si legate in teancuri tocmai in acele nefericite zile de Pasti, singurele libere pe care le-am avut de atata timp si pe care le-am intrebuintat la legarea in teancuri a cartilor. In orice caz, stimabila mea Doamna, sper a nu-mi atrage din nou supararea DV. si Va rog de mii de ori sa ma iertati, daca nevoind a Va lasa fara raspuns imediat, nu alatur deja pe langa actele in cestiune.
Povestea codrului de Mihai Eminescu
Codrul devenind un lacas al sentimnetului singu si neimplinit.Sub cupola codrului a inflorit visul cel melancolic al eului liric.Impatimit de ritualuirile codrului si al iubirii neimplinite al visului melancolic,eul liric a creat sentimnetului de iubire farmec.
Floare albastra - Mihai Eminescu
3. Incadrarea operei:
Publicata la in revista “Convorbiri literare”, poezia “Floare albastra” constituie dupa cum spunea Vladimir Streinu “primul mare semn al operei viitoare”.
Mihai Eminescu- istoric
Astfel ar fi fost scoase din anonimat studii remarcabile prin patrundere geniala si forta profetica, publicate in “Curierul de Iasi”, “Timpul”, iar istoriografia romaneasca ar fi inregistrat aceste titluri istorice in bibliografia eminesciana, impunindu-l pe Poet in rindul marilor istorici europeni.
Memento mori de Mihai Eminescu
Episodul Greciei cultiva o lirica peisagistica, dar contureaza si trei figuri emblematice ale culturii elene: filosoful("cugetatorul"), sculptorul orb (motivul artistului ce creaza in ciuda ifirmitatilor care ii interzic sa se bucure de receptarea propriei opere aminteste de compozitorul surd din "Scrisoarea V": "geme/ Ca un maistru ce-asurzeste in momentele supreme") si Orfeu, capabil de un cant totodata nascator de lumi si putand indruma universul spre haos.
Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
Sugestiile universului identic se bazeaza in primul rind pe motivul iubirii si al tristetei care-l putem numi si un leitmotiv care semnifica o suferinta din cauza dragostei catre o fiinta. Superba imagine-metafora “candela iubirii” sugereaza intensitatea sentimentului trait care a dat nastere unei energii acaparatoare. Iubirea e simtita de poet ca revarsare a flacarii, ca o intensificare a vitalitatii, e contaminarea de sacru si daruire totala.
La steaua de Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu - Cunoscuta poezie filozofica “ La steaua “ explica printr-un mecaanism cosmic elucidate de stiinta moderna si disparitia iubirii, avind tema de baza “ filozofia vietii” iar idea “ valoarea existentiala a omului in raport cu dimensiunea temporala”.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat - Caracteristici principale
Floarea albastra de Mihai Eminescu - comentariu
Floarea albastra de Mihai Eminescu - De-a lungul vieţii , Eminescu a scris poezii filozofice precum „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, poezii de inspiraţie folclorică sau mitologică „Revedere”, poezii ce au ca temă natura-„Sara pe deal”, „Lacul”, sau iubirea- „Floarea albastră”.
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Poezia “Pierdut in suferinta…” de Mihai Eminescu reintregeste si articuleaza lirica eminesciana prin tema geniului. In opera lui Eminescu o alta tema abordata si prezentata de cele mai multe ori ca si tema esentiala a liricii sale este tema timpului. Timpul la Eminescu sufera transformari ce adancesc ideea de trecere, de efemeritate. In poezia “Pierdut in suferinta...” poetul se adanceste in a medita asupra vietii si a morti dar mai mult de atat, aprofundeaza motivul “geniului pustiu”.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Poezia „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie” este un imn prin care poetul si exprima afectiunea, patriotismul si dragostea de tara, este de asemenea un imn in care se canta gloria, sufletul romanesc, si bucuria de a fii roman. Eminescu plaseaza valorile nationale din trecut in vesnicie, „viata in vecie” fiind o sintagma relevanta pentru aceasta idee.
Mihai Eminescu - mitul si magia irealului
Se poate identifica la Eminescu o veritabilă mitologie a luminii, văzută în etapele şi profunzimile radicale, cele mai bogate în sensuri, activând vaste câmpuri simbolice şi ordonându-le la nivelul imaginarului în funcţie de o legitate şi o coerenţă proprie, expresie a unui profund dramatism al fiinţării întru sacralitate. Echivalând absolutul şi antrenând arhitectonica proprie sacralităţii, lumina eminesciană reuşeşte să reliefeze cele mai subtile şi grele de sens momente ale expe-rienţei totale facilitate de simbol.
Medie note: 8.23 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!