Pastelul iarna vasile alecsandri
Pastelul Iarna - Vasile Alecsandri
“Se văd satele pierdute sub clăbucii albi de fum”. Asistăm la modul în care, coborând din înalturi, iarna s-a instalat peste tot ce mişcă.
În prima strofă, spaţiul nu poate fi delimitat cu precizie, elementele cosmice îmbinându-se cu cele terestre. Ele sunt redate în special prin imagini vizuale cum ar fi: “iarna cerne norii de zăpadă”, “fulgii zbor, plutesc în aer”. Aceste imagini sunt realizate prin intremediul unor figuri de stil: epitete – “lungi troiene”, “cumplita iarnă”, “ fluturi albi”; personificări – iarna cerne”; comparaţii – “ca un roi de fluturi albi”.
Primul vers al strofei a doua modifică perspectiva din care este prezentat anotimpul iarna. Repetiţia “ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară” sugerează faptul că iarna şi-a intrat deplin în drepturi; că pare fără limite, speranţa naturii de a reveni la viaţă fiind abolită. Poetul compară soarele, astrul care sugerează viaţă şi căldură, ...
Pastelul
După înfăptuirea Marii Uniri, la care Alecsandri participase cu entuziasmul, cu bucuria, cu toată voinţa lui de artist, prilej cu care scrie simbolica poezie “Hora Unirii”, dezamăgit de viaţa politică, se retrage la Mirceşti, în mijlocul naturii, al ţăranilor.
Iarna -Vasile Alecsandri
Epitetele : cumplita (iarna), (norii) de zapada, lungi (troiene) calatoare ; comparatia “ca un roi de fluturi albi” si personificarea tarii din versul “ raspandind fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi” dau impresia ca prima strofa este o poarta deschisa spre lumea amortita.
Modul de expunere este descrierea.
Verbele: cerne (norii), (fulgii) zbor, substantivul “troiene” sugereaza nesfarsitul zapezilor.
Feeria ninsorii care fascineaza cu stralucirea ei se infatiseaza prin repetitia de 3 ori a verbului “ninge”, prin enumeratia adverbelor de timp “ziua” , “noaptea” , “dimineata” prin metafora “o zale argintie” si personificarea “se imbraca mandra tara”.
Versurile: “Soarele rotund si palid se prevede printre nori
Ca un roi de tinerete printre anii trecatori.” Exprima ...
Pastelul - Sfarsit de toamna
De-a lungul intregului text se poate observa ca intre elementele apartinand naturii cosmice si elementele naturii terestre apare o legatura permanenta deoarece elementele cosmice determina transformari in cadrul elementelor terestre.
Sfarsit de toamna
Ca structura, si in acest pastel tabloul “Se incheaga prin juxtapunere, e dinamic si concis”, autorul, “proiectandu-ne dintr-o data in plin spectacol al naturii”(Paul Cornea). Lexicul se remarca uneori prin utilizarea unor forme invechite sau regionale(“acu”, “vestezita”, “nourii”, “cocoare”, “a rancheza”, “lumei”), dar de cele mai multe ori limbajul este “cel firesc”, surprinzand intr-o forma aleasa, realitatea cu miscarile, cu formele, cu sunetele ei.
Iarna de Vasile Alecsandri - pastel
Iarna de Vasile Alecsandri adica pastelul care este o poezie descriptivă, în care autorul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de un colţ de natură, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfârşit de toamnă”) sau aspecte din viaţa plantelor şi a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspeţii primăverii”).
Poezia este compusă din patru catrene cu măsura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic. În această operă este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurată pe două părţi, prima cuprinzând primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj în care gerul este cumplit şi satele sunt îngropate în nămeţi. Partea a doua, care este de fapt ultima strofă, tabloul este însufleţit de apariţia soarelui şi de oprirea ninsorii.
Prima strofă conturează tabloul unei ierni cumplite, dominată de ninsoare şi ger. Elementele din planul terestru se îmbină în această strofă cu cele din planul cosmic: „din văzduh”, „plutesc în aer”, ...
Pastelul Iarna de Vasile Alecsandri
In cea de-a treia strofa a pastelului intreg pamantul este transformat intr-o intindere pustie,fara urme,fara drum,in timp ce satele se lasa ghicite doar prin ,,Clabuci albii de fum”.Aici pastelul intregeste tabloul de iarna si schiteaza planul de restul , oferindu-ne astfel un grandios spectacol al fortelor naturii,iar atmosfera creeata incanta privirea,dar si sperie pe cititor.
Vasile Alecsandri - Iarna
Prima strofa contureaza tabloul unei ierni cumplite, dominata de
ninsoare si ger. Elementele din planul terestru se îmbina în aceasta
strofa cu cele din planul cosmic: "din vazduh", "plutesc în aer", "pe
ai tarii umeri dalbi". Imaginea vizuala este subliniata prin folosirea
personificarilor: "iarna cerne norii de zapada"(care subliniaza
multimea fulgilor de zapada care cad din vazduh) si comparatiilor: "ca
un roi de fluturi albi" (care subliniaza multimea fulgilor de zapada
care cad din vazduh). Acestea au ca fundal culoarea alba conturata
prin intermediul epitetelor: "norii de zapada", "fluturi albi", "umeri
dalbi".
Pastelul Iarna
Pastelul este o specie a liricii peisagiste, in versuri, in care este descris un tablou de natura, prin intermediul caruia autorul isi exprima direct anumite stari afective.
In lirica peisagista a lui Vasile Alecsandri sunt celebrate toate anotimpurile anului. Dintre acestea, cel mai mult il impresioneaza iarna, cand viscolul, crivatul si ninsoarea devin expresii al fortei cosmice dezlantuite.
Poezia "Iarna" este un pastel, in care sunt descrise trasaturile anotimpului hibernal, ale zapezii. Cadrul prezentat este maret, fascinant, privit de autor de la cele mai mari inaltimi. In prima strofa, autorul inregistreaza semnele iernii, care vine din intensitatea inaltimilor ceresti, parca de pretutindeni.
Forma nearticulata a substantivului "vazduh" largeste limitele vizuale ale cadrului, care tind spre infinit. Inversiunea sintactica din primul vers "cumplita iarna" face din acest anotimp o expresie a puterii cosmice nestapanite. ...
Chirita in provintie de Vasile Alecsandri
Chirita in provintie de Vasile Alecsandri - Comedie cu cantece in doua acte, reprezentata in mai 1852, numita initial Inturnarea cucoanei Chirita, este urmarea Chiritei in Iasi, sau Doua fete si o neneaca, reprezentata pe scena teatrului din Iasi in aprilie, 1850.Chirita in provintie de Vasile Alecsandri
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Poezia “Iarna” a carei autor este Vasile Alecsandri este un pastel si apartine genului liric deoarece sentimentele, ideile, trairile launtrice sunt exprimate in mod direct. Termenul de “pastel” nu este unul original literar, ci a fost imprumutat de Alecsandri din artele plastice, unde denumeste un tablou realizat in tonuri palide, delicate, de obicei descriind natura.
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Iarna de Vasile Alecsandri
Peisajul este completat din perspectiva bǎtrâneţii, care dǎ şi sentimentul de tristeţe sugerat de epitetele “soare rotund şi palid” şi comparaţia “se prevede printre nori ca un vis de tinereţe”.
Strofa a treia întregeşte tabloul de iarnǎ şi schiţeazǎ planul terestru, evidenţiind atotputernicia iernii în spaţiu, deoarece ea a devenit stǎpânâ “pe camp, pe dealuri, împrejur, în depǎrtare.Plopii pierduţi la orizont par nişte “fantasme albe”, în timp ce întinderea este “pustie, fǎrǎ urme, fǎrǎ drum” şi în imensitatea ei se vǎd “satele pierdute sub clǎbucii albi de fum”.
Omniprezenţa iernii în spaţiul terestru este sugeratǎ prin enumeraţia “pe camp, pe dealuri, împrejur în depǎrtare”, “întinderea pustie fǎrǎ urme, fǎrǎ drum”.Pustietatea peisajului alb devine apǎsǎtoare, aproape halucinantǎ, senzaţie sugeratǎ de comparaţia “ca fantasme albe plopii… se pierd” şi de epitetul “satele pierdute”.Culoarea ...
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandrii este scriitor si om politic. Participant la Revolutia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea principa-
telor, sprijinitor al Razboiului de Independenta. A ramas in constiinta posteritatii ca deschizator de drumuri, innoitor de modalitati literare, avind merite deosebite in oreintarea literaturii romanesti pe fagasul national si popular. In 1878, felibrii din Montpellier il premiaza pentru Cantecul gintei latine . Aceasta distinctie il confirma, o data in plus, in postura de “bard” al natiunii.
“Tatal a fost inzestrat cu neobisnuita putere de munca si initiativa,stingind o avere considerabila in tot felul de concesiuni publice si slujbe administrative, unele foarte importante, ca aceea de vames al Vistieriei, detinuta de 14 ani(1830-1844) si de director la Arhivele Statului (1849-1850). Mama poetului, Elena, era fiica pitarului Dumitrache Cozoni. Om cu oarecare carte ...
Pastelul - Iarna
Epitetul inversat ‘’mandra tara’’ exprima frumusetea oeisajului sub plapuma de zapada.Fiind un pastel, sentimentele de admiratie fata de natura se impletesc cu sentimentele de tristete fata de trecerea ireversibila a timpului :’’Ca un vis de tinerete printre anii trecatori.’’
Iarna naturii ii aminteste eului liric de iarna vietii sale. Tabloul de iarna este intregit prin prezentarea satului cufundat in zapada.Pustietatea alba este sugerata prin enumeratiile :’’pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare’’, ‘’intindere pustie, fara urme, fara drum’’/
Vasile Alecsandri - viata si activitatea literara
sfirsitul lui iulie inceputul lui august 1834 Vasile Alecsandri "in virsta de zece ani trecuti" merge la scolile din Paris a "Craiei Frantei". La 27 octombrie 1835 trece cu succes bacalaureatul. Indata dupa bacalaureat incepe sa se pregateasca, intru indeplinirea dorintei tatalui sau, pentru studiul medicinii.
Iarna de Vasile Alecsandri
un numar apreciabil de poezii: "larna", "Miezul iernei", "Gerul",
"Viscolul", "Sania", "Bradul", "La gura sobei", "Sfarsitul iernei".
Acestea înfatiseaza iarna sub diferite aspecte: instalarea anotimpului
alb cu ninsori abundente ("larna"), cu frigul aspru si patrunzator
("Gerul", "Viscolul", "bradul") sau cu zile însorite, înveselite de
imaginea saniilor ("Sania") pana la aparitia primelor semne ale
primaverii ("Sfarsitul iernei").
Pastelul
Forma nearticulata a substantivului "vazduh" largeste limitele vizuale ale cadrului, care tind spre infinit. Inversiunea sintactica din primul vers "cumplita iarna" face din acest anotimp o expresie a puterii cosmice nestapanite. Primele doua versuri au un caracter metaforic si evidentiaza caracteristicile iernii, care este personificata, apare ca o fiinta inspaimantatoare.
Sfarsit de toamna - Vasile Alecsandri
Sfarsit de toamna - Pastelul este opera literara lirica, in versuri, in care autorul prezinta un tablou din natura, exprimandu-si in acelasi timp propiile ganduri si sentimente. Termenul de "pastel" provine din artele plastice si desemneaza prezentarea in tuse palide a unui colt din natura.
Vasile Alecsandri - viata si activitatea
El citeşte în original pe Homer, Vigiliu şi Horaţiu. Dar este atras mai ales de curentele noi de idei, de literatura iluminiştilor ca Jan Jak Russo,Volter ş. a., de creaţia romanticilor Lamantin şiVictor Iugo. După ce susţine examenul de Bacalaureat, încearcă să-şi contiue studiile; dar dragostea de literatură şi dorul de ţară, de casă îl fac să renunţe la aceste planuri.
În 1839 în drum spre Moldova, Alecsandri trece prin diferite oraşe italiene.Marile monumente de artă renascentistă îl încîntă şi-l fac să mediteze asupra dezvoltării artei în ţara sa.
Medie note: 8.36 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!