Pedeapsa de tudor arghezi comentariu
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Atentia lui Arghezi pentru scrierile cu subiect religios se observa cu usurinta in intreaga sa creatie. Stilurile, insa, in care sunt abordate acestea sunt din cele mai diferite. Daca in “Psalmi” poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia “Pedeapsa” eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stilistica.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile ...
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Poezia Adam si Eva de Tudor Arghezi este o prezentare a creatiei cu o tenta alegorica. Arghezi, un “titan” al poeziei moderne, resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare. Importanta lui Tudor Arghezi in literatura romana este inestimabila, intrega sa opera cupranzand o varietate de teme si dezvoltand numeroare motive
Paralela intre Tudor Arghezi si Lucian Blaga
Opera lui Arghezi poate fi totusi usor de inteles pe cand cea a lui Blaga nu o putem intelege pana nu ii cunoastem filozofia. In ceea ce priveste cunoasterea Blaga crede ca universul este alcatuit dintr-o multitudine de mistere care nu pot fi revelate de catre om deoarece intre el si univers se interpune censura transcendenta-adica moartea.
Testament - Tudor Arghezi
Poemul Testament face parte din volumul de versuri Cuvinte potrivite,
aparut în 1927, si deschizând, de altfel, acest prim ton arghezian.
Spatiul poetic reprezinta un areal de afirmare a idealului estetic,
întreaga exegeza argheziana fiind de acord cu faptul ca poezia
reprezinta un adevarat manifest artistic. Întregul construct poetic
este exemplar pentru poetica argheziana, versuri ca acestea, însa:
,,Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am creat cuvinte
potrivite.../Am luat ocara si torcând usure/Am pus-o când sa-mbie,
când sa-njure", devin emblematice. Nu este o noutate, de altfel,
faptul ca în poetica sa, Arghezi s-a folosit de limbajul cotidian.
Nicolae Balota, în volumul Opera lui Tudor Arghezi, capitolul Drama
cuvântului, face urmatoarea apreciere privind stilul arghezian:
,,Cuvântul în sine este un mister. El deriva ...
Tudor Arghezi - eul poetic
Mai explicit, cu Arghezi, polii poeziei s-au inversat, iar materialul
solemn al acesteia a fost bulversat, explorându-se iremediabil zonele
cele mai impure, intermundiile abjecte, excatalogice, fetide ale
existentului, care - prin recul - revitalizeaza discursul edulcorat
post-eminescian. Revendicând materialitatea brutala a realitatii nude
ce aspira sa se transforme în obiect poetic, Arghezi demoleaza
concomitent si statutul privilegiat al actantului poetic. Am putea
vorbi de o perspectiva naturalista - în sensul exacerbarii patologice
- de amorsare în real a discursului arghezian, un discurs
contorsionat, de angajare testamentar colectiva, în numele unui
proiect social justitiar. Poezia nu vindeca "lenes", ci raneste fizic
ca un "bici izbavitor" pentru a îndeplini un efect neasteptat de
coparticipare etica; ea îl traumatizeaza corporal pe receptor în loc
sa-l mântuie spiritual prin chatarsis estetic. Este într-adevar ...
Cuvant de Tudor Arghezi
In text mai apar si pronume de persoana a II-a "-ti", "dumitale" precum si substantivul in vocativ " cititorule" care explica prezenta monologului liric adresat. Astfel eul poetic intentioneaza sa-i ofere cititorului un dar, "o carte mica, o carticica", o carte a unui univers miniatural.
Viata si activitatea lui Tudor Arghezi
Veti vedea zburand vulturii, mierlele. O sa vedeti fugind caprioarele. Nu mai trageti in ele cu sageata. E pacat!Si puneti sa ma pazeasca Grivei.”La sfarsitul acestei tablete, trimisa spre publicare revistei “Contemporanul”, Tudor Arghezi a notat data-30 iunie 1967; iulie avea sa fie ultima sa luna de viata.
Slabit de ani si de boala, poetul lasa mostenire oamenilor tot ceea ce pretuise mai mult, natura frematand de seve, si-i indemna, in cuvinte de o emotionanta simplitate, sa se bucure de frumusetea lumii si s-o ocroteasca:
“O sa vedeti fugind caprioare. Nu mai trageti in ele cu sageata. E pacat!’’Doua saptamani mai tarziu, Arghezi se stangea si avea sa fie inmormantat nu intr-un cimitir, ci in gradina casei sale, pazit asa cum isi dorise, de Grivei.
Acest mare prieten al omului si al universului marunt se nascuse in Bucuresti, ...
Tudor Arghezi - Critici
Un poet insa, zicea Novalis, nu trebuie sa devina niciodata un mister popularizat, in situatia adica de a se nega pe sine printr-un exces de intelegere. Aripa comentariului critic trebuie sa o atinga atat cat e necesar pentru ca, o clipa luminata intr-o zona a ei, opera sa-si adune izvoarele secrete si sa-si inalte ceruri noi, insondabile, in alta parte.
Testament de Tudor Arghezi
De asemenea, un fapt inedit este sugestia ca poezia scrisa este superioara celei orale. Referindu-se la propria creatie, o defineste prin metafora "cuvinte potrivite", care naste ambiguitate prin polisemia participiului "potrivite". In spirit traditionalist, poate fi interpretata ca adecvare deplina poezia ca arta combinatorie, ca o mozaicare de cuvinte ce nu se supun decat imaginatiei artistului in virtutea "fanteziei dictatoriale" a poeziei moderne (numita astfel de Hugo Friedrich).
Cuvant de Tudor Arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
Poezia este structurata in 3 strofe inegale ca lungime si un vers liber in final.Sunt prezentate 3 idei fundamentale.Prima se refera la relatia autocititor.A doua la lumea imaginara a creatiei artistice a cartii si cea de-a treia se refera la creatia insasi ca rod al talentului si al efortului artistului.
Cuvant de Tudor Arghezi
Poezia incepe printr-o adresare directa catre cititor, cu dorinta de a crea pentru acesta o carte si a i-o oferi in dar.
,,Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar,".(este folosit cazul vocativ).Prin diminutivul ,,carticica, autorul isi exprima pretuirea pentru carte si dragostea pentru creatie.
Cuvant de Tudor Arghezi
Autorul creaza cu ajutorul slovelor", un arhaism pentru litere.Folosit in text cu intentie de a exprima ideea ca arta cuvantului scris este foarte veche.
Poetul da ...
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Astfel creatia Argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori. In prima poezie “Adam si Eva” aflandu-se singuri D-zeu decide sa aiba copii frumisi cinstiti si nevinovati.
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:În psalmi, poetul se zbate între nostalgia unei comuniuni şi ruptura bruscă, acuzatoare, rece. Dincolo de drama metafizică, Psalmii sunt însă şi mărturia căutării disperate a poeziei care să exprime adevărul. Aceasta se poate observa şi în poezia de faţă, când poetul aduce o rugăciune, o cerere în faţa lui Dumnezeu.
În prima strofa am putea considera cuvântul cheie “suferinţă”, deoarece acesta e şi sentimentul dominant al întregii poezii. Eul liric vine în faţa celui Atotputernic cu sfială şi reverenţă şi îi cere ceva spiritual, nu ceva material, adică un sfat, un cuvânt. Acest lucru e din nou o caracteristică specifică Psalmilor arghezieni pentru că, de pildă, în Psalmul (3),“Tare sunt singur”, poetul îi cere lui Dumnezeu “un pui de înger”, ceea ce reprezintă tot o povaţă, dar spus metaforic.
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu ...
Tudor Arghezi intre credinta si tagada
Cu cât cautarea lui Dumnezeu devine mai apriga, cu atât scopul ei
devine mai distant. Arghezi se razvrateste si îl acuza pe Dumnezeu de
înstrainare fata de om, de faptul ca nu se mai arata ca în timpurile
biblice si, deci, acesta este motivul pentru care si oamenii, la
rândul lor se îndeparteaza de El ("De când s-a întocmit Sfânta
Scriptura / Tu n-ai mai pus picioru-n batatura. / Si anii mor si
veacurile pier / Aici sub tine, dedesubt, sub cer.").
Prefata - Tudor Arghezi
Pe “tovarăşii de coate”(aşa cum îi numeşte autorul) îi cuprinde toropeala, ochii li se închid şi mâinile le amorţesc:
“Ochii ni s-au cam închis,
Mâna ne-a cam amorţit
Şi-a ieşit ce a ieşit.”
O furnica de Tudor Arghezi
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica” si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”.
Testament -Tudor Arghezi
Tema poeziei este reprezentata de creatia literara in ipostaza de mestesug. Textul poeziei este conceput ca un monolog adresat unui fiu spiritual. Astfel se creaza lirismul subiectiv. Poetul se pune in ipostaza de tata, dandu-i fiului lui imaginar o mostenire, tot spirituala comform versului : ,,nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/decat un nume adunat pe-o carte".
Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu
Produsul finit se inalta din randul poeziilor contemporane, considerate pseudo-arta: "umbla prin mocirle cu stele". Incifrarea specific modernista este relevata de epitetele "cuvinte intortocheate" "fastacite si neroade" - Cuvinte stricate. Fata de limbajul poetic al lui Arghezi, poeziile lui Ion Barbu sunt mai dificil de inteles, fiindca utilizeaza o lirica ermetica cu limbaj abstract, ce e inspirata de poemele lui Stephane Mallarme. In poezia Joc secund, creatia este o imagine in oglinda a materiei, insa fara a fi o copie a acesteia.
Tudor Arghezi - poezia erotica
Poezia ce se incadreaza in acest repertoriu (al poeziei de dragoste) marchează momentul când, indirect, poetul foloseşte prilejul de a-şi reproşa inconsecvenţa de a nu fi persistat pe drumul început.
Arghezi - Estetica uratului
Bibliografie:
Sinteze de istoria literaturii române – Sanda Rodian
Venera Dogaru
Istoria literaturii române de la origini până-n prezent - G . Călinescu Antologia poeziei româneşti culte
Argheziana –Şerban Cioculescu
Sinteze de literatura românâ - C-tin Ciopraga
C-tin Crişan
Viorel Alecu
Nicolae Manolescu
Dumitru Micu
Eugen Simion
Istoria litaraturii romăne –I. Negoiţescu
Modele de analize literare şi stilistice-De la I. budai Deleanu la Zaharia Stancu
Fenomenul arghezian-Alexandru Bojin
Opera lui Tudor Arghezi-Nicolae Balotă
Medie note: 8.33 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!