Porumb conservat pentru iarna
Furaje conservate pentru iarna
Porumbul furajer. Cultura se pretează la mecanizarea totală şi are o capacitate de producţie ridicată. Porumbul este una din plantele cu multiple întrebuinţări printre care şi aceea de a fi folosit în hrana animalelor, nu numai sub formă de boabe sau furaje prelucrate din acestea, ci şi ca masă verde proaspătă sau murată.
Porumbul pentru siloz poate asigura de pe un hectar până la 15.000 UN, dar cu un conţinut scăzut de proteină brută (5-10% din substanţa uscată), ceea ce face ca raportul dintre unităţile nutritive şi proteină brută să fie de 60-65 UN : 1 PB. Cu toate acestea, porumbul siloz este considerat „păşunea” de iarnă a animalelor.
Porumbul masă verde se seamănă după o cultură ce a părăsit terenul în ultima jumătate a primăverii sau prima jumătate a verii şi se administrează animalelor de pe la sfârşitul lunii iulie şi până la sfârşitul lui octombrie. De pe un hectar de porumb masă verde se pot obţine până la 9000 ...
Cultura porumbului
Taciune de porumbintrenoduri.Ea este groasa, plina cu maduva si se numeste cocean. Frunzele sunt mai mari si mai late decat ale graului. Florile au un singur sex si sunt situate pe aceeasi planta. Polenizarea se face cu ajutorul vantului, cu polenul adus de pe alta planta, deoarece florile nu ajung in acelasi timp la maturitate. Fructele sunt galbene si ele raman prinse pe stiuleti.
Combaterea biologica a insectelor daunatoare la porumb
Combaterea biologica a sfredelitorului prin aplicarea tratamentelor cu biopreparate pe baza de Bacillus Ahuringiemsis in concentratie de 0,1 – 0,2 % reduc densitatea populatiilor cu pana la 50 %. Dintre produsele din aceasta categorie cele mai recomandate sunt : Dipel in doze de 5 kg la ha, Thuringin si Bactospaine. Se recomanda un complex de masuri printre care aplicarea de Diazinol granulat 2 – 3 kg s.a./ha are un rol hotarator. Insecta poate fi combatuta si prin lansarea de paraziti (Trichogramma evanescens). Lansarea de 30.000 – 50.000 de indivizi la ha in 2 reprize asigura o eficacitate de 50 – 60 % si un spor insemnat de productie.
Porumbul semitimpuriu
Porumbul semitimpuriu - Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită productivităţii foarte ridicate şi multiplelor întrebuinţări a produselor sale în alimentaţia oamenilor, în zootehnie şi în industrie.
Sfecla
Particularităţi botanice
Sfecla furajeră este o plantă bienală, cu particularităţi biologice asemănătoare cu cele ale sfeclei de zahăr. Frunzele reprezintă 20 – 25 % din greutatea rădăcinilor. Perioada de vegetaţie în primul an este 20 – 40 zile. Înflorirea an cel de al doilea an durează 20 – 40 zile. Spre deosebire de sfecla de zahăr rădăcinile se dezvoltă în mare parte deasupra nivelului solului.
Nutritia la plante si animale
La animale: Se realizează cu ajutorul funcţiilor de nutriţie.Organismul animal realizează schimburi de materie şi energie cu mediul înconjurător. Sistemele şi aparatele care contribuie la realizarea funcţiei de nutriţie sunt:
Sistemul digestiv la animale
Paramecium caudatum
Ventral şi pe marginea stângă se găseşte o adâncitură – peristom – tapetată cu cili. În adâncul peristomului se află gura celulară – citostom , continuată cu un canal – cito-faringe. Prin mişcările ciliaturii, particulele alimentare sunt îndreptate în peristom, apoi în citostom, în citofaringe, unde o membrană ondulată le împinge către citoplasmă; la capătul citofaringelui, în jurul unei particule alimentare se formează o vacuolă digestivă care se eli-berează în citoplasmă, începând procesul de digestie prin acţiu-nea enzimelor care pătrund din citoplasmă în vacuole. Vacuolele digestive care conţin resturi ne-digerate elimină aceste produse printr-un mic por (citoproct= ci-topige). Citoplasma este străbă-tută de curenţi care antrenează cu ei vacuolele, determinând o miş-care permanentă a acestora, nu-mită cicloză.
Importanta cresterii animalelor
PROGRAM PENTRU SUSTINEREA CĂRNII DE VITĂ ŞI VIŢEL
• Stimularea organizării în exploataţiilor sau asociaţii, în vederea reprezentării intereselor în relaţiile cu furnizorii de imputuri şi beneficiarii produselor finite.
• Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în zona rurală şi montană.
• Sporirea veniturilor proprii şi trecerea de la autoconsum la producţia comercială.
• Creşterea efectivului matcă şi a natalităţii în vederea creşterii efectivului de tineret bovin destinat îngrăşării şi sacrificării la greutăţi optime.
• Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producţia de carne
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
Imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii .Soarele, un alt simbol al cosmosului isi face aparitia pe bolta, chiar daca nu mai are puterea pe care o stapanea in vara. Poate acesta sa fie motivul datorita caruia poetul se simte nostalgic si neputincios:pana si Soarele intelege ca iarna si-a castigat atat de multe drepturi incat nu mai exista sperante pentru reinvierea naturii vegetale
Iarna - compunere
"Iarna - compunere"
Craiasa Zapezilor, pe cine vede ca-i calca plapuma cea pufoasa, ii face umeri albi si grei ne interesand-o cine e. Soarele rotund si palid, se arata cu frica printre nori cei reci.
Iarna de Vasile Alecsandri
Peisajul este completat din perspectiva bǎtrâneţii, care dǎ şi sentimentul de tristeţe sugerat de epitetele “soare rotund şi palid” şi comparaţia “se prevede printre nori ca un vis de tinereţe”.
Strofa a treia întregeşte tabloul de iarnǎ şi schiţeazǎ planul terestru, evidenţiind atotputernicia iernii în spaţiu, deoarece ea a devenit stǎpânâ “pe camp, pe dealuri, împrejur, în depǎrtare.Plopii pierduţi la orizont par nişte “fantasme albe”, în timp ce întinderea este “pustie, fǎrǎ urme, fǎrǎ drum” şi în imensitatea ei se vǎd “satele pierdute sub clǎbucii albi de fum”.
Omniprezenţa iernii în spaţiul terestru este sugeratǎ prin enumeraţia “pe camp, pe dealuri, împrejur în depǎrtare”, “întinderea pustie fǎrǎ urme, fǎrǎ drum”.Pustietatea peisajului alb devine apǎsǎtoare, aproape halucinantǎ, senzaţie sugeratǎ de comparaţia “ca fantasme albe plopii… se pierd” şi de epitetul “satele pierdute”.Culoarea ...
Pastelul Iarna - Vasile Alecsandri
Pastelul Iarna În această definiţie se încadrează poezia “Iarna” a lui Alecsandri. Aceasta este un pastel, deoarece, prin intermediul versurilor, autorul îşi exprimă în mod direct sentimentele, încântarea în faţa cadrului natural surprins în anotimpul precizat în titlu.
Noapte de iarna
Modul de expunere dominant este decrierea peisajului incarcat cu zapada. Intr-o prima secventa sunt folosite imaginile vizuale ale orasului acoperit de ninsoare. Privelistea plopilor imbracati de nea , este prezentata din perspectiva privitorului.
Iarna de Vasile Alecsandri - pastel
Iarna de Vasile Alecsandri adica pastelul care este o poezie descriptivă, în care autorul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de un colţ de natură, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfârşit de toamnă”) sau aspecte din viaţa plantelor şi a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspeţii primăverii”).
Poezia este compusă din patru catrene cu măsura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic. În această operă este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurată pe două părţi, prima cuprinzând primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj în care gerul este cumplit şi satele sunt îngropate în nămeţi. Partea a doua, care este de fapt ultima strofă, tabloul este însufleţit de apariţia soarelui şi de oprirea ninsorii.
Prima strofă conturează tabloul unei ierni cumplite, dominată de ninsoare şi ger. Elementele din planul terestru se îmbină în această strofă cu cele din planul cosmic: „din văzduh”, „plutesc în aer”, ...
Pastelul Iarna de Vasile Alecsandri
Imaginile realizate sunt preponderent vizuale,nota specifica pastelului dominate fiind de culoare alba ,,Roi de fluturi albi” , ,,umeri dalbi” , ,,totu-i alb” , ,,clabuci albii de fum” .
Cultura ecologica de porumb
Acest lucru poate implica aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, atunci când se ară şi ulterior, acoperirea foarte bună a suprafeţei cu nămol. Porumbul se seamănă în luna aprilie iar la 5-6 zile de la semănat, terenul se poate grăpa deoarece germenii sunt la doi centimetri adâncime în sol.
Pastelul Iarna
In lirica peisagista a lui Vasile Alecsandri sunt celebrate toate anotimpurile anului. Dintre acestea, cel mai mult il impresioneaza iarna, cand viscolul, crivatul si ninsoarea devin expresii al fortei cosmice dezlantuite. Poezia “Iarna” este un pastel, in care sunt descrise trasaturile anotimpului hibernal, ale zapezii.
Iarna
4)Tematic, pastelurile lui V. Alecsandri se grupează în ciclul anotimpurilor, al muncilor agricole, al Mirceştilor şi un ciclu exotic.
5)V. Alecsandri cântă natura în toate anotimpurile, dar predilecţia sa se îndreaptă spre anotimpul iarna.
6)Pastelul Iarna a apărut la 1 aprilie 1868 în revista Convorbiri literare, numărul 3, alături de alte pasteluri închinate anotimpului alb.
7)Este o descriere î n versuri prin care poetul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de aspectul din natură descris.
Medie note: 7.82 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!