Povestea lui harap alb de ion creanga - particularitatile basmului
Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga - Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult
Eroul însumează o serie de calităţi umane excepţionale, însă nu are calităţi supraumane, e construit mai degrabă pe o schemă realistă. Are însă un cal năzdrăvan care vorbeşte şi poate zbura, este sprijinit de ajutoare, personaje fabuloase şi groteşti. Luptă cu forţele răului, în final este ucis, dar este reînviat cu ajutorul unor obiecte magicei şi descântece. Personajul basmului parcurge un drum al iniţierii, la finalul căruia trebuie să treacă într-un plan superior al existenţei.
Statutul iniţial al personajului este cel de neiniţiat. El trăieşte într-un orizont al inocenţei, justificată prin tinereţea sa: lipsit de experienţa vieţiii. Deşi are calităţi umane deosebite, aceastea nu sunt actualizate de la început, ci şi le descoperă prin intermediul probelor la care este supus.
El apare în scenă după ce fraţii săi mai mari eşuează în încercarea de a-şi asuma un destin de excepţie. Niciunul nu este destul de vrednic pentru ...
Harap Alb - caracterizarea personajului
Daca personajul de basm are firea turnata, Harap-Alb se transforma, evolueaza; eroul de basm colinda lumea in cautarea de fapte vitejesti, pe cand Harap-Alb are ca scop desavarsirea sa spirituala. Spre deosebire de eroul de basm care este atotstiutor, intelept, urmeaza intocmai sfaturile, Harap-Alb se caracterizeaza prin instabilitate psihica (nu respecta porunca tatalui) si nu are experienta, luandu-se dupa aparente. De asemenea este un personaj tridimensional, care iese din tipar, te surprinde (ca atunci cand da calului cu fraul in cap). Calatoria pe care o face pentru a ajunge imparat este o initiere a flacaului in vederea formarii lui pentru a deveni conducatorul unei familii, pe care urmeaza sa si-o intemeieze.
Argumentare basm cult - Harap alb
Fata îl demască pe Spân, care îl acuză pe Harap-Alb că a divulgat secretul şi îi taie capul. În felul acesta îl dezleagă de jurământ, iar rolul Spânului ia sfârşit. Calul distruge întruchiparea răului: „zboară cu dânsul în înaltul cerului, şi, apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul până jos praf şi pulbere.”
Decapitarea eroului este ultima treaptă şi finalul iniţierii, având semnificaţia morţii iniţiatice. Învierea este realizată de farmazoană, cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. În final, eroul primeşte recompensa: pe fata împăratului Roş şi împărăţia unchiului său. Nunta şi schimbarea statutului social confirmă maturizarea eroului. Deznodământul constă în refacerea echilibrului şi răsplata eroului.
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Valoarea literara a basmului cult “Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este data atat de evolutia firului narativ,cat si de constructia unei tipologii exemplare. Harap-Alb este protagonistul eponim al basmului care se incadreaza intr-o tipologie inedita,conturata pe baza unor trasaturi definitorii.
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Valoarea de bildungsroman a povestirii Harap Alb
Una din aceste secvenţe o reprezintă întâlnirea lui Harap-Alb cu baba “gârbova” în care eroul demonstrează naivitatea, neiniţierea în primul rând pentru că nu remarcă neobişnuitul întâmplării şi în al doilea rând pentru că nu este capabil să vadă dincolo de aparenţe: “ce vorbeşti în dodii matuşă?
Caracterizarea lui Harap Alb
Prima probã este aducerea salãţilor din Grãdina Ursului. Se dovedeşte a fi prudent şi slab de înger, descuranjâdu-se încã de pe acum. El nu are puteri supranaturale, iar încercarea pare a fi imposibilã. Cu ajutorul Sfintei şi al blãnii de urs, el o îndeplineşte însã.
Particularitati ale bamului Povestea lui Harap Alb
Personajul principal al basmului cult este mezinul craiului, Harap-Alb, dar el nu mai reprezintă modelul de frumuseţe fizică, morală şi psihică din basmele populare anunţat de la începutul acestora prin expresii de tipul „creştea într-un an cât alţii în zece”, astfel încât călătoria întreprinsă de el nu are valoarea de a confirma calităţile excepţionale, ci este un traseu de iniţiere, parcurs de un tânăr naiv şi timid şi care la sfârşit devine capabil sa conducă o împărăţie.
Relatia dintre incipit si final intr-un basm Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Pentru ca nu reuseste sa treaca de un hatis intunecos si se rataceste, fiul craiului incalca interdictia si apeleaza la ajutoul Spanului. Pedeapsa este pe masura: pacalit de Span, intra intr-o fantana de unde nu mai poate iesi, pana ce nu jura credinta noului stapan. Fiului craiului isi pierde identitatea, devine Harap-Alb, sluga a Spanului, iar Spanul este acum fiu de crai. La curtea lui Verde Imparat, Harap-Alb trece trei probe ajutat de Sfanta Duminica, de calul sau nazdravan, de cinci monstri simpatici, de regina albinelor si de cea a furnicilor.
Povestea lui Harap-Alb - Ion Creanga
In basmul Harap-Alb, intruchiparea raului absolut nu e zmeul, nu e balaurul sau alt animal fabulos, ci un om.Un om ca toti ceilalti, cu o singura deosebire: el e un span. Dupa parerea lui Calinescu, raul e reprezentat de un span, pentru ca „in popor exista o straveche credinta potrivit careia o deficienta sau o anomalie fiziologica e insotita de o afectiune morala corespunzatoare”.
Povestea lui Harap-Alb
Sunt prezente elemente folclorice precum: Harap-Alb este ajutat de “donatori” (fornici si albine), de animale (calul) si de prieteni (cei cinci fantastici). Cei din urma fiind prezentati astfel: Ochila “care vede pe toti sip e toate”, Setila “fiul Secetei”, Gerila “o dihanie de om care se perpelea pe langa foc”, Flamanzila “foamete, sac fara fund” si Pasari-Lati-Lungila “fiul Sagetatorului si nepotul Arcasului”
Povestea lui Harap-Alb
Basmul particularizeaza categoria fantasticului sub forma fabulosului si a miraculosului. Aceasta presupune ca personajul si lectorul accepta existenta unor alte legi ale naturii decat cele ale lumii reale, obiective, prin care supranaturalul poate fi explicat. Supranaturalul nu provoaca reactii de uimire sau de teama.
Povestea lui Harap-Alb
Fiul cel mic al craiului intruchipeaza binele in timp ce spanul reprezinta raul. Harap-Alb este obligat de span sa duca la indeplinire mai multe probe.
Paralela intre Povestea lui Harap Alb si Aleodor imparat
Basmul este specia epicii populare, in proza sau mai rar in versuri, de mare intindere si raspandire, in care se nareaza intamplari reale ce se impletesc cu cele fantastice. La actiune participa personaje imaginare, inzestrate cu puteri supranaturale, ce reprezinta binele si raul, iar in final acesta din urma este invins. basmul lui Ion Creanga este, asa cum s-a mai spus, un mic roman de avenuri, desi in linii generale respecta schema arhetipala a basmului popular. "Paralela intre Povestea lui Harap Alb si Aleodor imparat"
Eseu- Povestea lui Harap Alb
Povestea lui Harap Alb - Ca o trasatura distincta, la Creanga, elementele fantastice apar in simbioza cu cele reale. De fapt, realul devine predominant in contactul cu fantasticul, asigurand astfel naratiunii o dinamica surprinzatoare si un pitoresc neasteptat. In realitate, inovatiile lui Creanga au, in structura basmului, un efect umoristic. Povestea lui Harap Alb
Povestea lui Harap-Alb
Diferenţele dintre basmul popular şi basmul lui Creangă ies in evidenţă urmărind patru aspecte: calitatea naraţiunii, particularităţile fantasticului, funcţia dialogului şi limbajul.
Naraţiunea la Creangă are un ritm mai rapid, el individualizează acţiunile şi personajele, elimină explicaţiile inutile , descrierile sau analizele. Cît priveşte fantasticul, acesta la Creangă este umanizat şi în cadrul lui scriitorul construieşte tipuri diferenţiate fizic şi moral, tipuri a căror viaţă se desfăşoară conform unor deprinderi şi obiceiuri specifice familiei ţărăneşti. Culoarea locală este astfel mai puternic sugerată. La Creangă dialogul contribuie la caracterizare, la individualizare, iar în ceea ce priveşte limbajul Creangă e mai precis şi mai expresiv. Sursele umorului în Povestea lui Harap-Alb sînt diverse . Uneori el este susţinut prin zicale, ...
Povestea Lui Harap-Alb
Momentele care urmeza constituie o abatere de la una din trasaturile folclorului romanesc si anume armonia dintre etic si estetic, in sensul ca de regula, personajele care simbolizeaza binele, adevarul si drepatatea sunt si de-o exemplara frumusete fizica, in timp ce fortele raului sunt hidoase, monstruoase, caricaturale. Este vorba de niste aparitii cu totul neobisnuite, aflate sub semnul hiperbolei de tip grotesc: Gerila, Setila, Flamanzila, Pasari-Lati-Lungila. Gerila are o infatisare “ceva de spariet: avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase”.
Poveste lui Harap-Alb de Ion Creanga
Acolo il asteapta insa surpriza :furios ca nu a reusit sa-l piarda, Spanul ii taie capul.Echilibrul il restabilesc insa calul si fata : animalul nazdravan il omoara pe impostor, iar fata il invie pe Harap-Alb, folosindu-se de obiectele magice aduse de cal de la muntii care s ebat in capete.Eroul este rasplatit : primeste imparatia, totul sfarsindu-se cu o nunta.
Medie note: 8.61 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!