Raport juridic
Raportul juridic de concurenta
Raportul juridic de concurenta
Conceptul de concurenţă s-a format şi este folosit în orce tip de relaţii sociale. Reglementările juridice l-au preluat din vocabularul uzual, adăugându-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitaţilor vieţii economice. În sens general, prin concurenţă se înţelege o confruntare între tendinţe adverse, care converg spre acelaşi scop.
Infractiuni privind concurenta comerciala. Concurenta neloiala
Infractiuni privind concurenta comerciala. Concurenta neloiala
I.1.2. Funcţii. În condiţiile de piaţă liberă concurenţa îndeplineşte câteva funcţii definitorii:
•facilitează ajustarea automată a cererii şi ofertei în toate domeniile
vieţii economice;
Concurenta comerciala neloiala
8) Originea produsului (de exemplu ,,ceramica de Horezu" sau ,,vase de
Corund" desi obiectele sunt confectionate în alta zona, cu material de
alta provenienta).
Raportul juridic civil
P. TRUŞCĂ, Drept Civil. Introducere în dreptul civil. Persoana fizică. Persoana juridică, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2003
N. POPA, Teoria generală a dreptului, Ed. ALL Beck, 2002
A. POPESCU, Teoria dreptului, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2001, Bucureşti
GH. DINU, Drept Civil. Parte generală, Ed. Ex Ponto, 2003, Constanţa
5. C. Hamangiu, I. Rosetti – Balanescu, AL. Baicoianu, Tratat de drept civil roman, Vol. I, Ed. ALL Beck RESTITUTIO, 2002
Impozitele si taxele publice, raportul juridic obligational fiscal
Impozitele si taxele publice, raportul juridic obligational fiscal
-principiul certitudinii impunerii: suma datorată trebuie să fie certă, iar termenul şi locul de plată cunoscute exact;
-principiul comodităţii fiscale: statul trebuie să asigure cele mai bune comodităţi pentru contribuabil în vederea plăţii obligaţiilor sale, accentuând nevoia folosirii celor mai accesibile intrumente de plată;
Notiunea, caracterele si structura raportului juridic
Plecând de la definiţia raportului juridic, în general, ca fiind o relaţie socială reglementată de norma juridică, raportul juridic civil poate fi definit ca fiind relaţia socială, patrimonială sau personală nepatrimonială, reglementată de norma de drept civil. În legătură cu această definiţie câteva precizări sunt utile.
Proba raportului juridic civil
Se gaseste in Codul civil, in Codul de procedura civila si in Codul comercial. Codul civil reglementeaza admisibilitatea si forta probanta pentru patru mijloace de dovada: inscrisurile, marturia, marturisirea si prezumtiile, precum si sarcina probei. Codul de procedura civila reglementeaza trei mijloace de dovada: ex 828m126i pertiza, probele materiale si cercetarea la fata locului. Cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca".
Raspunderea juridica contraventionala in domeniul protectiei mediului
Raspunderea juridica contraventionala in domeniul protectiei mediului
Din punctul de vedere al importanţei dreptului mediului, în literatura juridică internaţională de specialitate răspunderea juridică se consideră ca o altă cale de realizare a unie cointeresări în protecţia şi dezvoltarea mediului, mai ales în privinţa înnăspririi sancţiunilor juridice aplicabile în acest domeniu.
Raspunderea juridica contraventionala in domeniul protectiei mediului
Regim juridic - arme si metode de razboi
Mijloace si metode de razboi interzise prin efectul criteriului „rau superflu”:
-orice proiectil cu o greutate mai mica de 400 grame care ar fi explozibil sau incarcat cu materii fulminante sau inflamabile(Declaratia de la St.Petesburg din 1968)
-gloantele care se dilata sau se turtesc usor in corpul omenesc,cum sunt gloantele cu camasa dura,a caror camasa nu acopera in intregime miezul sau ar fi prevazute cu acizi (Declaratia de la Haga-1899)
-metodele interzise prin Conventia a –IV-a din 1907,precum: „a ucide un inamic care,depunand armele sau nemaiavand mijloace de a se apara,s-a predat fara conditii; de a declara ca nimeni nu va fi crutat;”
-gloante explozive si asimilate;
-arme al caror efect principal este de a rani prin schije care nu sunt localizabile prin raze X in corpul omenesc (Protocolul referitor la schijele nelocalizabile din 10 octombrie 1980).
structura normei juridice
Sanctiunile pot fi grupate în functie de natura lor, de scopul urmarit si de gradul lor de determinare.
Dupa natura sanctiunii diferentiem: sanctiunile civile (nulitatea, daunele interese), sanctiunile administrative (mustrare, avertisment, amenda), sanctiunile penale (amenda penala, închisoare). În raport de scopul urmarit – în afara celui general de restabilire a ordinii de drept încalcate – dintre sanctiuni deosebim: sanctiuni cu scop reparator (daunele interese = despagubiri pentru repararea unui prejudiciu; sanctiune de anulare (pentru înlaturarea producerii unor efecte juridice contrare legii); sanctiuni cu caracter de pedeapsa (amenda, închisoare penala sau conventionala).
Notiunea, caracterele si structura raportului
Plecând de la definiţia raportului juridic, în general, ca fiind o relaţie socială reglementată de norma juridică, raportul juridic civil poate fi definit ca fiind relaţia socială, patrimonială sau personală nepatrimonială, reglementată de norma de drept civil. În legătură cu această definiţie câteva precizări sunt utile. Raportul juridic civil, ca orice raport juridic, nu este decât o relaţie socială, şi anume o relaţie socială cu caracter patrimonial (economic) sau personal nepatrimonial (neeconomic).
Raspunderea Juridica
Raspunderea Juridica
Sensul frecvent atribuit noţiunii de răspundere este acela de obligaţie de a suporta consecinţele nerespectării unor reguli de conduită, de către autorul faptei contrare normei şi care poartă totdeauna amprenta dezaprobării sociale a unei asemenea conduite. După unii autori, răspunderea civilă constituie obligaţia de reparare a prejudiciului, iar răspunderea penală este obligaţia de a suporta şi executa pedeapsa.
Raspunderea Juridica
Raportul juridic civil
Clasificare:
-dupa nr partilor: aj facute unilateral, bilateral
-dupa scopul urmarit de parti: cu titlu onoros cand fiecare parte urmareste satisfacerea unui interes patrimoniu, cu titlu gratuit in care una din parti aduce un beneficiu sau un folos celeilalte parti fara a cere ceva in schimb.
-dupa modul in care se exteriorizeaza vointa partilor: acosensuale, formale, reale
-dupa nr de executare: dintr-o data, executie succesiva
Piata si concurenta
Piata si concurenta
Economia de schimb constituie baza aparitiei, existentei si functionarii pietei. Datorita specializarii agentilor economici, satisfacerea nevoilor de consum nu se putea realiza decat prin intermediul schimbului de marfuri. Piata este necesara pentru a realiza legatura dintre producatori si consumatori, oferind participantilor informatiile necesare pentru a putea decide ce, cat si pentru cine sa produca, dar si ce, cum si cat sa se consume. Aceste informatii nu pot fi ignorate in cadrul schimburilor economice.
Piete , Concurenta , Preturi
Elementele evidentiate mai sus definesc in esenta piata, institutia centrala in jurul careia graviteaza viata economica. Intr-o economie de piata concurentiala, mecanismul pietei este acea forta impersonala care coordoneaza alegerile si actiunile tuturor agentilor economici si care, in ultima instanta, regleaza viata economica de ansamblu. Piete , Concurenta , Preturi Structura pietei privita in ansamblu, piata reprezinta un sistem deosebit de complex, format dintr-o multitudine de segmente, forme si tipuru de piete care se gasesc intr-o stransa interdependenta. Evolutia preturilor pe o anumita piata influenteaza nivelul preturilor practicate pe alte piete. Exista numeroase alte structuri ale pietei, a caror analiza pune in evidenta complexitatea acesteia in economia contemporana.
Medie note: 8.81 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!