Referat despre fantastic in opera literala
Fantasticul in operele literale
Obsesia inaccesibilului şi interesul pentru caracterul iniţiatic al gesturilor, vădite în lirica voiculescină, se regăsesc şi în proza scriitorului care a refuzat consecvent “ candoarea inspiraţiei mărunte “(Aurel Sasu) în opera ,, Lostriţa” scrisă de Vasile Voiculescu. Povestirile, apărute postum, în 1966, afirmă un prozator matur, cu nimic tributar poetului.
Fantasticul in literatura romana
Dacă în artele plastice apare frecvent elemnentul terifiant, literatura, prin mijloacele sale specifice aduce o serie de aspecte inedite. Fantasticul literar este imposibil de redus la horror. Accentul nu este pus exclusiv pe plăsmuirea unor imagini şocante. Pentru Marcel Brion neliniştea şi anxietatea, în general terifiantul sunt esenţiale în prezentarea fantasticului. El insistă asupra caracterului “formelor în care neliniştea seculară a omului, hărţuit de spaimă şi de frică, a proiectat imaginile anxietăţii reale.” La René de Solier “somnul raţiunii” este sursa lui. Arta fantastică este creeată şi de regimul nocturn.
Ipostaze ale fantasticului
Este dificil să găsim o definiţie generală a fantasticului, deoarece există mereu şi abateri de la reguli. Alegem schema fantasticului a lui Roger Callois: „Ordine – Ruptură – Revenire la ordine” deoarece majoritatea operelor din domeniul fantasticului ale marilor scriitori români urmează această schemă.
Particularitatile fantasticului literar la Eliade si Voiculescu
Prin dificultatea de a delimita cu exactitate, literatura fantastica poate fi comparata cu poezia, insusirea de baza a fantasticului reprezentand-o varietatea, multitudinea de aspecte sub care el se poate manifesta. Facilitand accesul catre o serie de lumi necunoscute, literatura fantastica dobandeste o misterioasa putere de atractie, lectura devenind o antrenanta aventura a spiritului.
Fantasticul in literatura romana
Fantasticul in literatura romana - Îngroziţi de toate acestea oamenii apelează la practici spirituale străvechi pentru a-şi apăra animalele. Astfel şapte sate de la poalele Sturului se sfătuiesc şi ajung la concluzia că e o „boală de urs”, în spatele căreia se afla Necuratul. Căutând din casă în casă, într-un cătune uitat de lume, găsesc un om bătrân, care însă credea în practicile sale magice. Acestuia i se zicea „căciulă împletită” pentru că avea pe cap o căciulă moştenită de mult, ca semn al dacilor liberi şi de neam. Bătrânul zice că va curăţa muntele de „spurcăciuni” şi se transformă într-un tânăr voinic.
El ajunge la munte, cu cele trebuincioase fluier şi cimpoi. Ajuns la stână, stinge focul aprins cu chibrituri şi face altul prin frecarea a două lemne. Astfel lumea trebuia să ...
Particularitati ale prozei fantastice in opera lui Mircea Eliade
Referat despre Particularitati ale prozei fantastice in opera lui Mircea Eliade
Operele lui Eliade care vor urma pana la sfarsitul perioadei interbelice si dupa razboi, deschid o noua etapa a creatiei sale , continuatoare a unei anumite directii a prozei romanesti , inaugurata de Mihai Eminescu cu ,,Sarmanul Dionis,,. Miturile arhaice ale cosmogoniei si creatiei , visul magic, iesiri fabuloase din timp sunt dezvoltate intr-o trasatura narativa abil construita , in care intimplari obisnuite se amesteca firesc cu situatii fantastice.
De o factura aparte aparte in ciclul indian este ,,Secretul doctorului Honingberg,, ,ce poate fi considerat o incercare temerara de a aseza niste date de erudutie.Naratorul este , eroul, un tanar care traise cativa ani in Orient si care primeste o scrisoare de la doamna Zerlendi , prin care este rugat sa cerceteze niste colectii ramase de la sotul ei. Tanarul lucreaza, saptamanal , cateva dupa-amiezi in biblioteca, intre aproximativ treizeci de mii ...
Definitia fantasticului
Definitia fantasticului - Fantasticul, apare initial, reprezentat in literatura populara, de unde e preluat de catre creatiile culte; intr-o opera literara situatiile fantastice iau nastere prin incalcarea voluntara a rationalitatii, a semnificatiilor temporale.
La tiganci - argumentare nuvela fantastica
În „Dicţionar de idei literare”, Adrian Marino afirmă: „Pentru ca fantasticul să-şi impună regimul este nevoie de o adevărată fisură a oridinii existente, de o irupţie directă, brutală şi invincibilă a misterului în cadrul mecanismelor şi previziunilor cotidiene ale vieţii; invazia sacrului în teritoriul ordinii laice, profane asupra naturalului în mijlocul naturalului; a faptului inadmisibil, absurd, imposibil, monstruos, în plin determinism comod şi previzibil.
Sarmanul Dionis - fantasticul
Sărmanul Dionis este prima nuvelă fantastică din literatura română, Eminescu iniţiind un fantastic realizat prin îmbinarea planului real cu cel fantastic.
Dionis, un tânăr de aproape 18 ani, visător incurabil, modest copist „avizat a se cultiva pe apucate, singur”, cu o existenţă materială precară, neavând „pe nimeni în lume, iubitor de singurătate”, care sunt trăsături romantice, este descendentul obscur al unor aristrocaţi scăpătaţi, rătăciţi nu se ştie cum „în clasele poporului de jos”. Tatăl său o iubise pe Maria, fiica unui preot şi din această iubire se născuse Dionis. El îşi aminteşte cum „văduviţa sa mamă îl crescu cum putu din lucrul mâinilor ei”, singura moştenire care-i rămase de la tatăl său fiind un portret din tinereţe al acestuia, în care copilul se regăseşte adeseori pe sine:” era el întreg, el, copilul din portret”.
Într-o seară ploioasă de toamnă, Dionis se întoarce acasă cu capul plin de gânduri, ...
Lumi fantastice
Batian, copilul bântuit de imagini şi fantasme, este cel care trebuie să-i dea un alt nume Crăiesei Copile, stăpâna ţiniturilor Fantaziei. Salvatorul Fantaziei nu poate fi decât o fiinţă omenească, pentru că, aşa cum stă scris în paginile cărţii, „de când e cunoscut pământul”, oamenii „sunt fraţi de sânge cu cuvântul” şi „doar această lume are puterea de-a da nume”. A da un nume nou înseamnă deci a crea, a imagina, iar Ende sugerează faptul că doar fiinţele omeneşti sunt capabile de acest lucru.
Fantasticul in literatura si arta populara romaneasca
" Lumea in forma ei actuala nu este singura lume posibila"- afirma Paul Klee intr-o conferinta la Jena in 1924. Evident, nu e vorba aici de realitati cosmogonice, ci de existenta, in acelasi plan a unei pluralitati; a unei pluralitati de lumi nerelevate dar banuite.Ideea de pluralitate, de existenta a unor realitati in suspensie poate fi urmarita in toate culturile. Tot ceea ce nu este inteles este " istorificat din nevoia de a intelege", favorizand instaurarea acelor forme "irationale" care pot genera fantasticul. Cand aceste "forme straine" ajung sa provoace nelinistea, omul le reprezinta, de data aceasta pentru a se elibera, exorcizandu-le.
Trasaturile prozei fantastice referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat
Publicata in 1898, in „Gazeta sateanului”, şi ulterior, in volumul „Nuvele si povestir, nuvela „La hanul lui Manjoala” se incadreaza, alaturi de „La conac” in proza fantastica a lui Caragiale: in ambele, un eveniment misterios se petrece la un han, in vreme de noapte si implica prezenta diavolului.
La Tiganci de Mircea Eliade - nuvela fantastica
Ne trecand proba, Gavrilescu este prins intr-o hora care echivaleaza cu hora ielelor, iar apoi rataceste prin cladirea tigancilor ca sic and ar fi intr-un labirint. In acel labirint el se loveste de diferite obiecte si la un moment dat este strans intr-o draperie ca intr-un giulgi.
Mihai Eminescu - proza fantastica si filozofi
Eminescu nu este doar creatorul epicii filozofico-fantastice în literatura română, arătând disponibilităţile limbii noastre de a exprima cugetări înalte în forme sensibile, ci şi ,,un deschizător de drumuri în proza lirică", un premergător pe tărâmul prozei de investigaţie şi al literaturii de anticipaţie. În plus, la nivelul întregii opere a poetului, proza se constituie ca o demonstraţie ,, complementară"de idei şi imagini care împing mai departe sensurile poeziei. Numai cu greu s-ar putea înţelege ,,structura eroului titanic şi demonic"din poezie dacă n-ar interveni ,, paginile cu motivări ample şi adânc coerente" din proză.
Literatura fantastica - Vasile Voiculescu
Paraliteratura sau literatura de consum este literatura accesibila unui numar mare de cititori cu grade de cultura diferite,menite sa delecteze intr-un mod util,ridicand asadar si unele probleme de viata(literature S.F.,romanul politest,romanul de aventuri,romanul sentimental,etc.)Pentru ca literatura S.F. se bazeaza pe ipoteze inca neconfirmate sau pe considerarea drept realitati a unor inventii tehnologice teoretic posibile,dar inca nerealizate,literatura S.F. este numita si literatura de anticipatie
Fantasticul
Fantasticul in pictură reprezină fantasticul este suprarealismul. Acesta este un curent artistic apărut în Europa după primul război mondial, care şi-a propus să exploreze subconştientul, celebrând virtuţile iraţionalului. Pictura suprarealistă este pătrunsă de dorinţa de a trezi neliniştea, de a terifia printr-un straniu sentiment ce relevă neprevăzutul.
Considerând că imaginea fantastică creată din vis şi realitate este mai relevatoare decât realitatea fenomenală, pictorii suprarealişti caută legături negândite între lucruri reale, pe care le produc într-o factură realistă. Dar opera în ansamblul ei nu mia aprtţine realului, ci unui imaginar halucinant.
Suprarealismul se dovedeşte a fi cel mai reprezentativ curent ce conţine fantasticul, în cea mai deplină formă a lui. Tainele pe care încearcă să le reprezinte artiştii plastici, dar mai ales pictura - ramură a artei ce poate reflecta cel mai evident „taina artistului” - vor fi ...
Medie note: 8.60 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!