Subiectul basmului povestea lui harap alb
Basmul - Povestea lui Harap-Alb
Basmul “Povestea lui Harap-Alb” se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm cult deoarece are un autor, Ion Creangă, care prin împletirea elementelor reale cu cele fabuloase creează fantasticul, ca specific străvechi, însă, în această creaţie narativă, Creanga îmbină supranaturalul popular cu evocarea realistă a satului moldovenesc de unde reiese şi originalitatea unică a acestei creaţii.
Eseu despre Harap Alb
„Povestea lui Harap-Alb”, cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga a fost publicat in revista „Convorbiri literare” la 1 august 1877, a fost reprodus de Mihai Eminescu in ziarul „Timpul” in acelasi an. A fost tradus in limba germana si publicat in „Rumanische Revue” in 1886, apoi transpus in italiana, franceza si engleza, incat a capatat repede circulatie europeana.
Povestea lui Harap-Alb - Ion Creanga
2. Elemente de filosofie folclorica romaneasca
Elementele de factura populara ale basmului sunt: tema (triumful binelui asupra raului), motivele, personajele, ajutoarele, elementele miraculoase, fuziunea dintre real si fabulos (ce incepe inca din incipit) si limbajul.
Basmul - Harap Alb
Conform opiniei lui Mircea Eliade, mitul in basmul Harap-Alb reda o istorie sacra, el dezvaluie sacralitatea infaptuirilor zeilor sau eroilor mitici. Deci mitul ar fi o “iruptie a sacrului in profan”. Mitul si ritualul erau secrete pazite cu strasnicie.
Harap alb
Cu ajutorul basmului, generatii intregi de oameni simpli au trecut peste grijile zilnice, refugiindu-se intr-o lume pe care si-o doreau si in realitate si in care intotdeauna binerele invinge raul. Aceasta este de-altfel, alaturi de ideea de fantastic,cea mai importanta trasatura a basmului,constituindu-se in tema acestuia. basmul popular este reflectarea felului de a gandi si a simti a poporului roman relatand intamplari fabuloase care devin simboluri ale vietii sociale si ale caracterelor omenesti.
Argumentare basm cult - Harap alb
Spre deosebire de basmul popular, unde predomină naraţiunea, basmul cult presupune îmbinarea naraţiunii cu dialogul şi cu descrierea. Naraţiunea este dramatizată prin dialoguri, are ritm rapid, realizat prin reducerea descrierilor. Dialogul are o dublă funcţie, ca în teatru: susţine evoluţia acţiunii şi caracterizarea personajelor. Prezenţa dialogului susţine realizarea scenică a secvenţelor narative, „spectatori” ai maturizării feciorului de crai fiind atât celelalte personaje, cât şi cititorii.
Tema basmului este triumfuluibinelui asupra răului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, călătoria, supunerea prin vicleşug, muncile, demascarea răufăcătorului (Spânul), pedeapsa, căsătoria.
Caracterizarea personajelor - Harap-alb
- personaj individual, adjuvant
- „dihanie de om” – hiperbola personaj fabulos
- grotesc : urât, comic - din portretul fizic: aspectele urâte prezentate în manieră comică - „urechi clăpăuge”, „buzoaie groase şi dăbălăzate”
- umanizat: cu sentimente, comunică (limbaj specific omului), gândeşte, are simţuri şi mentalităţi.
- Prezentat prin proză rimată şi ritmată specifică stilului oral şi cu ajutorul cifrelor magice – „douăzeci şi patru de stânjeni de lemne”
- „ceva de spăriet”, trăsătură ce reiese din caracterizarea indirectă făcută de narator, în care descrie felul său de a sufla „buza de deasupra se răsfrângea în sus peste scăfârlia capului, iar cea de dedesupt atârna în jos, de-i acoperea pântecele”.
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Valoarea literara a basmului cult “Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este data atat de evolutia firului narativ,cat si de constructia unei tipologii exemplare. Harap-Alb este protagonistul eponim al basmului care se incadreaza intr-o tipologie inedita,conturata pe baza unor trasaturi definitorii.
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Relatia dintre incipit si final intr-un basm Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Basmul reprezinta "oglindirea vietii in moduri fabuloase" (G. Calinescu) sau intr-o definitie standard: basmul este naratiunea de mare intindere, in care binele lupta impotriva raului cu puteri supranaturale si invinge intotdeauna.In lucrarea "Morfologia basmului", Vladimir Propp, reprezentant al scolii formaliste ruse, evidentia o structura a basmului clasic, identificabila fie in basmul cult, fie in cel popular. Din acesta structura, cele mai importante momente sunt cele care tin de evolutia eroului, cum ar fi: calatoria de initiere a acestuia catre un spatiu miraculos, peste noua mari si noua tari sau la capatul lumii, semnalarea unei interdictii pe care eroul o incalca, pedeapsa primita.
Harap Alb - povestirea pe momentele subiectului
Desfăşurarea acţiunii începe odată cu sosirea la palatul împăratului Verde, unde Spânul se dă drept nepotul său şi, înfumurat peste măsură, îl trimite pe Harap-Alb să stea la grajduri, să aibă grijă de calul lui, că altfel va fi "vai de pielea ta", dându-i şi o palmă - "ca să ţii minte ce ţi-am spus"-, că altfel "prinde mămăliga coajă". De remarcat este aici elipsa narativă, adică trecerea sub tăcere a secvenţei călătoriei făcute de erou ca slugă a spânului până la împărăţia unchiului său, naratorul sugerând numai că aceasta s-a efectuat.
Poveste lui Harap-Alb de Ion Creanga
Poveste lui Harap-Alb de Ion Creanga
Timpul desfasurarii evenimentelor, usor diferit de cel al basmului traditional, plaseaza totusi intamplarile intr-un trecut indepartat, propunandu-ne un contract de lectura in care stim ca aventurile sunt fabuloase :amu, cica era odata.
Spatiul are doua coordonate : regatul craiului, tatal lui Harap-Alb, si imparatia imparatului Verde, ambele fabuloase.S-ar putea observa ca, pentru a ajunge la destinatie, eroul trebuie sa treaca peste un pod si printr-o padure, ambele semnificand trecerea de la lumea aceasta, la cealalta, asemanatoare fiind cu taramul acesta si taramul celalalt.
Personajele prezentate in expozitiune, ca in multe alte basme, sunt imparatul si cei trei fii, dintre care, cel mai vrednic se va dovedi mezinul.Pentru aceasta este insa nevoie de deterioararea echilibrului initial, factorul care distruge armonia imparatiei craiului fiind o scrisoare de la imparatul Verde, prin care acesta cere un mostenitor, el neavand decat fete.Cel care ...
Povestea lui Harap-Alb
Fiul cel mic al craiului intruchipeaza binele in timp ce spanul reprezinta raul. Harap-Alb este obligat de span sa duca la indeplinire mai multe probe.
Caracterizarea lui Harap Alb
Un alt gest de impulsivitate este acela în care loveşte calul slãbãnog ce se repezise la jãratic. Însã acesta se va transforma într-un bun pedagog pentru fecior. Vasile Lovinescu spune cã zborul calului are un sens religios, realizând o “cruce cosmicã”. Se poate spune ca el are doua “viteze” : ca vântul şi ca gândul.
Povestea lui Harap-Alb
Reţinem vorbele pline de adevăr, expresie a supărării (dezamăgirii părinteşti): ,,- Ce mânca văd eu bine că ai, despre astă nu e vorba, fătul meu, zise craiul posomorât, dar ia spuneţi-mi, ruşinea unde o puneţi? Din trei feciori câţi are tata, nici unul să nu fie bun de nimica?"
Gheorghita Lipan versus Harap Alb
Gheorghita Lipan versus Harap Alb - Basmul este o specie a genului epic in proza sau in versuri in care se nareaza intamplari fabuloase ale unor personaje fabuloase,aflate in confruntare cu forte ale raului din natura sau societate. Cele doua personaje principale din cele doua texte se aseamana prin statutul initial pe care il au cele doua personaje :cel de novice si statutul final :cel de barbat maturizat.
Lumea basmului - Povestea lui Harap-Alb
Al treilea argument, o lume în care voinţa omului nu conoaşte limite, în care nu există contrarii, care sa nu poată fi rezolvate, se referă la caracterul iniţiatic al drumului pe care îl parcurge eroul de la faza de mezin la cea de împărat. „Povestea lui Harap-Alb” poate fi citită pe două niveluri. Un prim nivel ar fi acela al interpretărilor curente, prin care luăm contact cu povestea unui personaj şi al acţiunilor prin care acesta trece.
Povestea lui Harap Alb
Formulele mediane : Assi merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si nouaAs, Assi merge ele cat mergeAs, AsDumnezeu sa ne tie
ca cuvantul din poveste inainte mult mai esteAs realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin suspansul.Drumul maturizarii eroului presupune un lant de actiuni conventionale: o situatie initiala de echilibru(expozitiunea), un eveniment care deregleaza echilibrul initial(intriga), aparitia donatorilor si adjuvantilor, trecerea probelor, refacerea echilibrului(rasplata eroului).
Medie note: 8.23 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!