Tablouri biblice de tudor arghezi
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Tudor Arghezii se numara printre poetii modernisti in a caror opera “Jocul si joaca” constituie o dimensiune importanta. Volume si cicluri intregi din poezie stau sub semnul jocului prin reducerea la un spatiu ludic disponibil copiilor.
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care ...
Actul creatiei argheziene in poezia Testament si Cuvant
Acesta este tinut de tatal unui fiu spiritual care ii lasa mostenire spirituala o “carte” .
Arta poetica este o creatie in versuri care exprima conceptia,convingerile despre menirea artei si idealul poetic al autorului.
Tudor Arghezi intre credinta si tagada
Conceptele ilustrate de Arghezi în creatia sa se afla într-o strânsa
relatie de cauzalitate cu biografia sa. Astfel, sistemele sale lirice
se contureaza în jurul a câtorva concepte diametral opuse precum
existenta, dragostea si moartea la fel cum drumul vietii sale îl
poarta de la munca într-o fabrica de zahar, la viata monahala si chiar
pâna la meseria de ceasornicar.
Porunca de Tudor Arghezi
Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi poetul, din Argesis - vechiul nume al Argeşului. Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicaţie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie şi Geza.
Printre volumele sale de poezie se numara si Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) care cuprinde o grupare de cinci poezii:” Adam si Eva ”, “Paradisul”, “Porunca”, “Pacatul”, “Pedeapsa”.Ele s-au publicat in august 1944 in “Revista Fundasiilor Regale”.
Tudor Arghezi - viata si opera
De la varsta de 11 ani , datorita situatiei vietii familiale, este nevoit sa se intretina singur, dand meditatii . Vacantele nu si le iroseste, ci isi gaseste diferite indeletniciri ce ii vor asigura si completa necesitatile existentei . Astfel , in vara anului 1896, intra in custode la o expozitie de pictura organizata de societatea “Ileana” , in holul hotelului “Union” . Aici cunoaste o serie de personalitati ale timpului, printre care us I.L. Caragiale. Isi face debutul literar in anul in acelas an. In primele zile de februarie ale anului 1990, intra la manastirea Cernica . Dupa un noviciat de sase luni este hirotonisit diacon, primind numele de Iosif. Mitropolitul Iosif Gheorghian il aduce la secretariatul Mitropiliei din Bucuresti si va fi mentorul tanarul diacon Iosif , in toata aceasta perioada .
Testament - Tudor Arghezi
Tot aici epitetul individual “ nume adunat” contine ideea ca opera a fost zamislita printr-un proces trudnic si indelungat , la capatul caruia poetul si va aduce partea lui de contributie la “urcusul “ in timp al omenirii . Versurile 3-8 ale primei strofe ofera o” viziune de sus a germinatiei antropologice “ (Calinescu ) , poetul coborand in timp la clipa nasterii primilor oameni .
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:În psalmi, poetul se zbate între nostalgia unei comuniuni şi ruptura bruscă, acuzatoare, rece. Dincolo de drama metafizică, Psalmii sunt însă şi mărturia căutării disperate a poeziei care să exprime adevărul. Aceasta se poate observa şi în poezia de faţă, când poetul aduce o rugăciune, o cerere în faţa lui Dumnezeu.
În prima strofa am putea considera cuvântul cheie “suferinţă”, deoarece acesta e şi sentimentul dominant al întregii poezii. Eul liric vine în faţa celui Atotputernic cu sfială şi reverenţă şi îi cere ceva spiritual, nu ceva material, adică un sfat, un cuvânt. Acest lucru e din nou o caracteristică specifică Psalmilor arghezieni pentru că, de pildă, în Psalmul (3),“Tare sunt singur”, poetul îi cere lui Dumnezeu “un pui de înger”, ceea ce reprezintă tot o povaţă, dar spus metaforic.
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu ...
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica - Este o operã literarã care conţine o expunere a unor percepţii(idei) referitoare la creaţia poeticã, folosind mijloace artistice. Poezia „Cuvânt” publicatã în volumul „Cărticica de searã” poate fi consideratã o artã poeticã în care poetul defineşte cu mijloacele literaturii, una din temele creaţiei sale.
Prefata - Tudor Arghezi
Pe “tovarăşii de coate”(aşa cum îi numeşte autorul) îi cuprinde toropeala, ochii li se închid şi mâinile le amorţesc:
“Ochii ni s-au cam închis,
Mâna ne-a cam amorţit
Şi-a ieşit ce a ieşit.”
O furnica de Tudor Arghezi
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica” si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”.
Testament -Tudor Arghezi
In cea de a sasea-a strofa ( ultima ) este evidentiat ca muza, arta contemplativa moare in fata mestesugului ,,intinsa lenesa pe canapea/domnita sufera in cartea mea''. Astfel aceasta arta poetica este atat rezultatul talentului, a darului divin dar si a mestesugului.
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: „urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii”. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din „borangic, argint sau promoroaca,”, insa el a fost creat din „cu praf si nitelus scuipat”, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit „trandav si naravas”.
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna
Poezia "Testament" de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica,alaturi de "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga si "Joc secund" de Ion Barbu.
Tudor Arghezi - eul poetic
În scurta istorie a discursului poetic românesc, momentul arghezian
are o importanta deosebita tocmai prin tentativa dramatica -
manifestata în act - de constituire a unui eu poetic autonom. Foarte
putini dintre cei care s-au ocupat de poezia lui Tudor Arghezi au dat
atentia cuvenita acestei probleme esentiale în evolutia conceptului
modern de poezie la noi.
Tudor Arghezi - Universul poetic
Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.
Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”, in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””.
Conceptia artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inceput, este una de angajare sociala. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. Volumul “1907 - Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. In fine, sa nu uitam proza, fie cea pamfletara, fie cea romanesca, avand un si mai vadit caracter social. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru ...
Porunca de Tudor Arghezi - comentariu
Tudor Arghezi a trait intre anii 1880-1967, a fost poet, prozator si publicist, a debutat cu versuri in revista Liga Ortodoxa.Volumele ulterioare fie de poezie ,,Carticica de seara" , Ce-ai cu mine vantule?" , ,,Hore" , fie de proza ,,Ochii Maicii Domnului" , ,,Cimitirul" , ,,Buna - Vestire" , ,,Lina" nu fac decat sa confirme talentul unui mare scriitor.
Inspiranduse din Vechiul Testament, Tudor Arghezii ofera cititorilor un ciclu de poezii Tablouri Biblice ( Versuri de Abecedar) cinci poezii.
Medie note: 8.41 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!