Tema poeziei cuvant de tudor arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
Tema poeziei, universul creatiei. Prezenta eului liric este reliefata prin verbe si pronume de persoana I sg ("vrui", "sa fac", "am ales", "sa umplu", "mi-"), care asigura perspectiva subiectiva, dand textului caracter de confesiune lirica.
In text mai apar si pronume de persoana a II-a "-ti", "dumitale" precum si substantivul in vocativ " cititorule" care explica prezenta monologului liric adresat. Astfel eul poetic intentioneaza sa-i ofere cititorului un dar, "o carte mica, o carticica", o carte a unui univers miniatural.
Cuvant de Tudor Arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
Poezia este structurata in 3 strofe inegale ca lungime si un vers liber in final.Sunt prezentate 3 idei fundamentale.Prima se refera la relatia autocititor.A doua la lumea imaginara a creatiei artistice a cartii si cea de-a treia se refera la creatia insasi ca rod al talentului si al efortului artistului.
Cuvant de Tudor Arghezi
Poezia incepe printr-o adresare directa catre cititor, cu dorinta de a crea pentru acesta o carte si a i-o oferi in dar.
,,Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar,".(este folosit cazul vocativ).Prin diminutivul ,,carticica, autorul isi exprima pretuirea pentru carte si dragostea pentru creatie.
Cuvant de Tudor Arghezi
Autorul creaza cu ajutorul slovelor", un arhaism pentru litere.Folosit in text cu intentie de a exprima ideea ca arta cuvantului scris este foarte veche.
Poetul da ...
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
3. Strădania poetului este de a alege cuvintele cele mai potrivite pentru a exprima întreaga bogăţie de sensuri. Citat: vers 5- 10
4. „deci cartea”, poezia este viaţã dar şi cântec, armonie de suflet şi trebuie cântatã pe violoncel, harpã sau cimpoi. Citat: vers 10-14
Cuvant - Tudor Arghezi
,,Cuvant”- adresat cititorului, poate constitui o punte intre sctiitor si cititor pentru a face sa vibreze la fel, in acelasi ton, doua fiinte, cu aceeasi rezonanta. Cuvintele au o putere magica.Cuvant - Tudor Arghezi
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Intr-o zi Dumnezeu stabileste prin intaile porunci o interdictie: “Adam si Eva nu se pot atinge de roadele pomului, astfel ii asteapta o pedeapsa crancena si dreapta. Dar tot ce este interzis este placut, marul “plin de must” exercita asupra Evei o irezistibila tentatie.
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:În psalmi, poetul se zbate între nostalgia unei comuniuni şi ruptura bruscă, acuzatoare, rece. Dincolo de drama metafizică, Psalmii sunt însă şi mărturia căutării disperate a poeziei care să exprime adevărul. Aceasta se poate observa şi în poezia de faţă, când poetul aduce o rugăciune, o cerere în faţa lui Dumnezeu.
În prima strofa am putea considera cuvântul cheie “suferinţă”, deoarece acesta e şi sentimentul dominant al întregii poezii. Eul liric vine în faţa celui Atotputernic cu sfială şi reverenţă şi îi cere ceva spiritual, nu ceva material, adică un sfat, un cuvânt. Acest lucru e din nou o caracteristică specifică Psalmilor arghezieni pentru că, de pildă, în Psalmul (3),“Tare sunt singur”, poetul îi cere lui Dumnezeu “un pui de înger”, ceea ce reprezintă tot o povaţă, dar spus metaforic.
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu ...
Cuvant - Tudor Arghezi
Mi-a trebuit un violoncel./ Am ales un brotacel/ Pe o foaie de trestie ingusta/ O harpa:am ales o lacusta./ Cimpoiul trebuia sa fie un scatiu”.
Diminutivul “carticica” arata dragostea autorului fata de citior, dar si fata de opera sa. Poetul vrea ca darul sau sa fie aproape de inima cititorului, ca acesta sa-l poata purta in permanenta cu el.
Prefata - Tudor Arghezi
Secvenţa următoare defineşte relaţia autor-cititor. Autorul i se adresează direct cititorului, adresâdu-I-se întâi cu “Domnule”, pentru ca mai apoi săl numească “Domnule Confrate”.Între cei doi-autor şi cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directă, sinceră şi făcută cu modestie. Relaţia autor-cititor este atât de strâsă, încât eul liric se confesează, ca mai apoi să-l sfătuiască.
O furnica de Tudor Arghezi
In a treia strofa scriitorul foloseste adresarea directa. Acesta personifica gandul care o intreaba mahnit pe furnica, lucru care ne arata inca o data grija si dragostea pe care o poarta micii fapturi.
De asemenea, aceste sentimente le putem observa si datorita adresari cu substantivul “tata”, accentuand starea de afectiune parinteasca pe care autorul o manifesta.Pentru a accentua confuzia furnicii creatorul a folosit imagini dinamice “Un’ te duci”, “nu te-ai lamurit”, “si-ai ratacit”, “te-ai suit”, “sa-ti arat”.
Tudor Arghezi - Biografie
A inceput sa fie un admirator al simbolismului si a altor curente apartinatoare (cum ar fi Secesiunea vieneza) polemizand in articolele vremii cu George Panu de la Junimea' asupra atitudinii critice a celui din urma privind Literatura modernista.[2]La 19 ani a intrat la manastirea Cernica unde a stat patru ani, pana in anul 1904. In 1904, a publicat impreuna cu Vasile Demetrius o revista proprie, Linia Dreapta, care a incetat sa mai apara dupa doar cinci numere.[3] Arghezi, Gala Galaction, si Demetrius au fost legati printr-o stransa prietenie, din marturisirea fiicei lui Demetrius, artista si nuvelista Lucia Demetrius.
Testament -Tudor Arghezi
Incipitul poeziei consta intr-o adresare de la un asa zis tata la un fiu spiritual, acest lucru se subantelege prin folosirea sintagmei : ,,fiule''. Aceasta sintagma ii comfera deja cititorului un asa zis cititor. Prin aceastra adresare facuta printr-un monolog, poetul ii comfera drept mostenire un cadou spiritual : ,, un nume adunat pe-o carte".
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Poezia Adam si Eva de Tudor Arghezi este o prezentare a creatiei cu o tenta alegorica. Arghezi, un “titan” al poeziei moderne, resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare. Importanta lui Tudor Arghezi in literatura romana este inestimabila, intrega sa opera cupranzand o varietate de teme si dezvoltand numeroare motive
Testament de Tudor Arghezi
-> tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipoztaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual.
Simbolismul in poeziile Plumb si Lacustra - Bacalaureat
Simbolismul in poeziile Plumb si Lacustra - Bacalaureat - Simbolismul; - apare în Franţa ca reacţie la romantism şi parnasianism, în sensul că se ridică împotriva idealizării mai ales a naturii (*) Parnasianismul cultivă formele fixe şi consideră natura ca fiind expresia perfecţiunii.
Medie note: 8.45 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!