Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat
Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat care apartine lui George Bacovia - Rar
Lirica bacoviană este dominată de o nelinişte continuă. Temele abordate sunt teme precum singurătatea, angoasele, plictisul, agonia, melancolia. Frecvent întâlnite sunt motivul ploii, al toamnei, al evadării, al marii plecări. Astfel, George Bacovia este considerat a fi poetul toamnelor dezolante, putrede, al iernilor ce dau sentimentul sfârşitului de lume, al căldurilor toride în care cadavrele intră în descompunere, al primăverilor nevrotice şi iritante.
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
Toate acestea sugereaza nu numai descompunerea unui cadru obositor ci si o destramare interioara, un suflet imprastiat in neant. “E-o noapte uda, grea, te-neci afara./Prin ceata - obosite, rosii, fara zare-/ Ard afumate, triste felinare,/ Ca intr-o crasma umeda, nmurdara.” Spatiul sufocant si inchis ramane “fara zare” adica fara scapare, fara o iesire, care tine prizioniera fiinta umana.
Poezia simbolista Plumb de George Bacovia
Poezia "Plumb" se înscrie în universul Ikic specific bacovian, al "atmosferei de copleşitoare dezolare, [...] o atmosferă de plumb, în care pluteşte obsesia morţii şi a neantului şi o descompunere a fiinţei organice" (Eugen Lovinescu).
Universul liricii lui George Bacovia
În volumul Plumb (1916) se creează îndeosebi o viziune de infern, prin evocarea ploilor lungi, despletite şi reci, a zăpezilor nesfârşite, care iarna îngroapă totul sub căderile lui continui, viziunea ospiciilor, abatoarelor şi cărămizilor din care se aude metalic şi sonor cântecul trist şi deprimant al fanfarei militare, într-un cuvânt o lume a deznădejdii, absurdă şi halucinantă.
Cu volumul Scântei galbene (1926) orizontul poeziei bacoviene pare să se lumineze un moment, umbra continuă de plumb e dată puţin la o parte, şi în locul priveliştilor dezolante, se profilează burguri medievale şi voievozi în haine violete, dintr-un îndepărtat secol al XV-lea. Atmosferei macabre şi apăsătoare i se substituie acum un aer de idilă primăvăratică, madrigalul în locul litaniei şi ironia îşi schiţează zâmbetul complice.
În volumele Cu voi (1936) şi Stanţe burgheze (1946) ...
Teme si motive Eminesciene
"Scrisoarea I" este lucrarea reprezentativa acestei teme, fiind alcatuita dintr-o cosmogonie cuprinsa in doua cugetari: una pe tema destinului uman ti una pe tema soartei geniului.In prima parte a textului(versurile 1 -28) ne este prezentat un cadru romantic, la vreme de seara, unde lumina enigmatica a lunii se imprastie peste o lume vana, nascuta dintr-un vis al Nefiintei. Aceasta priveliste din natura scoate la iveala mai multe ipostaze ale fiintei umane, dintre care retinem doar doua:"Vezi pe-un rege ce-mpanzeste globu-n planuri pe un veac,Cand la ziua cea de maine abia cugeta un sarac...Desi trepte osedite le-au iesit din urna sortii,Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii"
In alta parte a poemului, Eminescu ii prezinta pe oameni ca fiind "umbre pe panza vremii", care se metamorfozeaza in "mii de coji" si in "nume trecatoare" duse de timp; trecatoare este si gloria, umilul om sarac si regele cel puternic fiind uniti de acelasi destin, care cuprinde tot ceea ce se afla ...
Invatarea in ciclul prescolar - textul imaginii - propozitia - cuvantul
Proiectarea tematice a activitatilor de lecturi dupa imagina se face diferentiat pe nivel de varsta.Astfel la grupurile mici temele vor fi dintre cele mai simple:"La noi in gradinita, Familia mea,etc."Aceasta tematica le da copiilor posibilitatea sa cunoasca si sa recunoasca obiectele si fenomenele prezentate, sa cunoasca, sa-si formeze deprinderea de a le intui intr-o ordine logica si de a exprima prin propozitii simple impresile provocate.La grupele mari si pregatitoare intervin teme care presupun din partea copiilor un orizont mai larg de cunostinte:"Calatorie prin tara mea, Viata pe Pamant etc.".
Teme si motive in universul poetic eminescian
E tot mai clar azi ca termenul, conceptul de lume, de univers presupune "asezarea spatialului (perceptibil senzorial) intr-un ansamblu de relatii temporale" (Elena Tacciu). Timpul, ca materialitate a succesiunii si a simultaneitatii, ca timp cosmic, atomic, biologic, dar si ca mare mister a! trairilor subiective, guverneaza existenta universala, infinitul mare si infinitul mic, unificand, dirijand, prin simetrie, toate procesele, toate metamorfozele:
Tema creatiei si a creatorului
O istorie a artei: nu un traiect linear, ci o evolutie mereu improspatata de contributii exterioare, in care amestecurile si conexiunile geografice si temporale produc necontenit mutatii ale formelor si ale functiilor artei.Orice opera spune sculptorul Robert Smithson , isi asuma efectul produs de curgerea timpului, raportandu-se in mod egal atat la preistorie cat si la cel mai indepartat viitor. In arta, durata este mai importanta decat originalitatea (valoare relativa si trecatoare condamnata la o permanenta depasire).
Tema pentru acasa
Pana in clipa in care ostasii sovietici au intrat, in timpul lectiei de limba romana, cand vorbeau despre M. Eminescu, peste elevii care aruncasera portretul "tatalui nostru" I. Stalin dupa catedra si de aici a inceput totul. Profesorul, impreuna "cu acesti tanci", au ajuns sa raspunda in fata tribunalului clasei muncitoare. "In numele Puterii Sovietice si al Guvernului URSS, esti arestat ca dusman al poporului" - atat i s-a mai spus profesorului Ulmu, cel care a avut "impertinenta" sa ia asupra sa vina de a arunca portretul "tatalui nostru" I.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian Blaga
- "largi fiori de sfant mister" - emotia poetica, extazul in fata revelarii misterelor universului:
- conceptul de mister este ilustrat in textul poeziei printr-o varietate de metafore revelatorii: "tainele", "nepatrunsul ascuns", "a lumii taina", "intunecata zare", "sfant mister", "ne-nteles", "ne-ntelesuri si mai mari", iar ca simboluri esentiale ale universului misterios: "flori", "ochi", "buze" si "morminte";
- cunoasterea luciferica: "eu nu strivesc", "nu ucid", "sporesc a lumii taina", "imbogatesc si eu intunecata zare", "se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari', "eu iubesc";
- cunoasterea paradisiaca: "lumina altora/ sugruma vraja nepatrunsului ascuns/' in adancimi de intuneric'.
Arta lecturarii unui text
Intreaga viata a omului este o literatura ,toata viata unui popor se transmite din neam in neam prin literatura si noi la rindul nostru putem afla de unde ne provin radacinile.Arta lecturarii unui text este ceea ce invatam noi de mici copii pentru ca doar lecturind devii o personalitate.Nu este nimic mai frumos decit o carte pe care o poti lua in miini s-o pipai si asborbi cunostinta din ea.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga
Structura antitetica marcata prin termenii principali (eu - altii, lumina mea - lumina altora) este adancita prin distributia seriilor verbale simetric antitetice. Astfel, pentru lumina altora exista un singur verb predicativ, "sugruma", dar prin asociatii subintelese, i se pot atasa si altele: "striveste", "ucide", "nu sporeste", "nu imbogateste", "nu iubeste". Subiectul liric se disociaza inca de la inceput de modalitatea altora de a cunoaste, atasandu-i-se urmatoarele serii verbale: "nu strivesc", "nu ucid", "sporesc", "imbogatesc", "iubesc". Actiunile exprimate de verbe reprezinta expresia metaforica a efectelor cunoasterii asupra corolei de minuni a lumii.
Sifonarea materialelor textile
Sifonarea materialelor textile pentru produse de imbracaminte constituie un efect nedorit de deformare cu caracter temporar / permanent, determinat de solicitarile compuse de incovoiere si compresie din timpul utilizarii, in conditiile de utilizare sau de intretinere; poate fi dirijata sau intamplatoare si se manifesta prin aparitia de incretituri, cute si dungi pe suprafata materialului, care altereaza aspectul si reduc valoarea de intrebuintare. Din acest motiv, materialele pentru confectii se clasifica astfel:cu sifonabilitate redusa, articole tip lana;cu sifonabilitate medie, articole din fire sintetice; cu sifonabilitate pronuntata, din fire celulozice, care se corecteaza prin finisari superioare.
Umiditatea reala a fibrelor textile.Metode de determinare
Fibrele textile prezinta capacitatea de a absorbi sau a ceda vapori de apa din atmosfera in functie de structura moleculara si morfologica a fiecarui tip de fibra in parte ,precum si de conditiile atmosferice.
Cantitatea de apa continuta in fibre la un moment dat,poate fi determinate prin mai multe metode ca de exemplu:absortia apei din fibre cu P2O5 sau sub vid
Medie note: 8.27 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!