Testament de tudor arghezi arta poetica moderna
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna - Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian, "Cuvinte potrivite"(1927), si are rol de program (manifest) literar,realizat insa cu mijloace poetice. Arta poetica este o creatie in versuri prin care autorul isi exprima prin mijloace artistice specifice operei literare,conceptia despre creatie sau despre menirea creatorului.
Testament de Tudor Arghezi - arta poetica moderna - Poezia "Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica,deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara,despre menirea literaturii si despre rolul artistului in societate. Este o arta poetica moderna,deoarece in cadrul ei apare o tripla problematica, specifica liricii moderne:transfigurarea ...
Arghezi - Testament si Flori de mucegai
Se poate spune că, după Eminescu, Arghezi realizează cea mai adâncă reformă a limbii poetice pe care o poate nota istoria literaturii noastre moderne, comparabilă cu reforma făcută în literatura franceză de către Victor Hugo. Eminescu îşi trage originalitatea limbii sale din cronici şi hrisoave de voievozi, iar Arghezi din ceasloave sau cazanii. Poeziile poeţilor au apărut într-un moment în care arta literară lăsase în urma lor un drum părăsit pentru a începe unul nou.
Testament - Tudor Arghezi
Fundamental, ideea estetica principala a lui Arghezi nu este departe
de cea clasica, dintotdeauna. Poezia trebuie sa fie exprimare corecta,
potrivita, adecvata gândului, cu alte cuvinte, este necesara o
,,reorganizare" a limbajului. ,,Din graiul lor cu-ndemnuri pentru
vite, /Eu am ivit cuvinte potrivite". Pe de alta parte, se anunta,
sententios si cvasi-oficial, dreptul de cetate al cuvântului dur,
bolovanos, necizelat, în poezie. Artistul cuvântului este acela care
ia aceste pietre colturoase ale exprimarii cotidiene si, slefuindu-le,
le transforma în mereu râvnitele giuvaieruri ale poeziei: ,,...Si,
framântate mii de saptamâni, /Le-am refacut în visuri si-n icoane".
Tudor Arghezi - Universul poetic
Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.
Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”, in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””.
Conceptia artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inceput, este una de angajare sociala. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. Volumul “1907 - Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. In fine, sa nu uitam proza, fie cea pamfletara, fie cea romanesca, avand un si mai vadit caracter social. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru ...
Tudor Arghezi - poezia erotica
Poezia ce se incadreaza in acest repertoriu (al poeziei de dragoste) marchează momentul când, indirect, poetul foloseşte prilejul de a-şi reproşa inconsecvenţa de a nu fi persistat pe drumul început.
Testament de Tudor Arghezi
-> marcile subiectivitatii sunt : pronumele personale, adjectivele posesive, verbele la persoana I si a II a singular.
Testament de Tudor Arghezi
Referat despre Testament de Tudor Arghezic
Unul dintre marii poeti interbelici, considerat intemeietorul poeziei moderne, a carui contributie la innoirea limbajului este comparabila cu cea a lui Eminescu, este Tudor Arghizi. Dar modernismul operei sale se imbina cu traditionalismul. A scris mai multe volume de versuri ca "Flori de mucigai", "Cuvinte potrivite" etc, romane ca "Ochii Maicii Domnului", "Lina", literatura pentru copii "Cartea cu jucarii" si publicitara
Testament de Tudor Arghezi
Titlul poeziei oglindeste relatia succesorala dintre generatii autorul se refera la transferul unei bogatii spirituale poate infrunta timpul. Poezia devine un testament liric in care cuvantul cheie este cartea identificata cu arta, poezia, creatia si in jurul cariea graviteaza toate simbolurile cartii. Poemul este conceput ca un monolog adresat fiului, simbol al urmasilor care vor mostenii cartea, bunul cel mai de pret desi in aparenta nesemnificativ, "Nu-ti voi lasa, drept bunuri, dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte". Pornind de la acest demers poetul prezinta in versurile sale legatura dintre generatii, responsabilitatea urmasilor fata de mesajul transmis de strabuni, acestei idei i se adauga aceea a stadaniei artistului de a crea marea arta si cea a menirii unei astfel de poezii.
Testament -Tudor Arghezi
Incipitul poeziei consta intr-o adresare de la un asa zis tata la un fiu spiritual, acest lucru se subantelege prin folosirea sintagmei : ,,fiule''. Aceasta sintagma ii comfera deja cititorului un asa zis cititor. Prin aceastra adresare facuta printr-un monolog, poetul ii comfera drept mostenire un cadou spiritual : ,, un nume adunat pe-o carte".
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Titlu poeziei are o conotatie religioasa, desemnand prezentareasi descriereaunor intamplari din Vechiul Testament, o acceptie religioasa cuv. Facand trimitere la Vechiul Testament si Noul Testament invataturile lui Dumnezeu adresate omenirii.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in care primii oameni cad in pacat, se infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul interzis. Din text se subintelege intreaga intamplare plina de semnificatii ce descopera taina caderii primului intr-o forma capabila de a putea fi inteleasa si cugetata. Raspunsul „aspru si scurt” al oamenilor in fata divinitatii pune in evidenta importanta extraordinara a poruncii. Mancand sin pom au incalcat porunca lui Dumnezeu. Adam a invinovatit-o pe Eva, iar Eva pe sarpe.
Tudor Arghezi - Psalmi
Psalmul II. - „Sunt vinovat că am râvnit” este lupta poetului cu Divinitatea, încercarea sa de a-l răsturna. Finalul poeziei: „Ţi-am auzit cuvântul, zicând că nu se poate”, este într-un fel un răspuns, exprimă o interdicţie declarată; neagă nu numai jindul omului după bunurile lumii acesteia, ci şi însăşi râvna poetului de a-şi apropia Cuvântul. Revolta din Psalm I înseamnă sfiderea Creatorului, asumarea orgolioasă a demnităţilor acestuia. „Marele Păcătos” din Psalm II nu e artistul mânat de „o neliniştită patimă cerească” ci făptura aventuroasă a riscurilor extreme, răzvrătitul, care încearcă imposibilul.
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica - Este o operã literarã care conţine o expunere a unor percepţii(idei) referitoare la creaţia poeticã, folosind mijloace artistice. Poezia „Cuvânt” publicatã în volumul „Cărticica de searã” poate fi consideratã o artã poeticã în care poetul defineşte cu mijloacele literaturii, una din temele creaţiei sale.
Testament - Tudor Arghezi
In poezie,eul lyric apare in multe ipostaze:eu/noi,eu/tatal-fiul(in dialogul imaginar initial),”de la strabunii mei pana la tine”(in relatia “strabunii”-eu-tu),Robul-Domnul(in finalul poeziei).
Titlul poeziei are o dubla acceptie:una denotative si alta conotativa.In sens propriu(denotative)cuvantul titlu desemneaza un act juridic intocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaza a-I fi indeplinite dupa moarte,mai cu seama in legatura cu transmiterea averii sale.
Cuvantul face trimitere la cele doua mari parti ale Bibliei,Vechiul Testament si Noul Testament,in care sunt concentrate invataturile proorocilor si apostolilor adresate omeniri.Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.
Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri,incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului.
Prefata - Tudor Arghezi
Aşadar, în prima parte întâlnim actul creaţiei ce presupune imaginaţie, talent, inspiraţie, perseverenţă, tenacitate şi chiar competiţie. Personajele poeziei, tătuţu, măicuţa şi cei doi copii ai autorului:Baruţu şi Miţu(ra),fac o prinsoare:care scrie mai iute şi mai bine o poezioară primeşte un măr creţesc:
“Şi făcurăm şi-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo câteva sute,
Şi ne-am aşternut pe scris.”
O furnica de Tudor Arghezi
O furnica de Tudor Arghezi:In operele sale, scriitorul imagineaza un univers, recreeaza o lume. De aceea, literatura nu se confunda niciodata cu realitatea, fiind un produs al fanteziei creatoare a scriitorului.Poezia O furnica face parte din volumul Versuri de seara.
In prima strofa autorul ne arata cu ajutorul cuvintelor “ieri”, “la pranz” momentul in care se desfasoare intamplarea pe care o relateaza.
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: „urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii”. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din „borangic, argint sau promoroaca,”, insa el a fost creat din „cu praf si nitelus scuipat”, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit „trandav si naravas”.
Tudor Arghezi - eul poetic
Astfel, desi primul Arghezi eminesciniazeaza masiv chiar la nivelul
"continutului", reiterând teme si motiveme din discursul
reprezentationist-romantic, totusi obiectul poeziei nu mai este
acelasi. Fata de contemplarea si autocontemplarea metafizica a lumii,
se trece la asumarea brutala a acesteia, ca realitate primara,
întrucât aceasta lume i se prezinta concret poetului ca un dat
ereditar al "osemintelor varsate în mine". Tocmai aceasta ereditate
frusta, "materiala", lipsita de vreo aura simbolizanta, semnifica un
indiciu ferm al intentiei dez-metafizicizante. Simbolistica, atât cât
apare în poezia lui Arghezi, nu mai este una strict conceptuala, ci se
adapteaza necesitatilor expresive de arghezianizare a discursului
poetic, adica obiectul poeziei nu mai este separat de eul propriu al
poetului, ci reintegrat. Arghezi nu mai contempla ataractic lumea, ci
o seduce pasional, construindu-si niste strategii discursive proprii;
lumea nu ...
Medie note: 8.26 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!