Tipologii de personaje
Tipologii de personaje
Tipologii de personaje
1. Istoric
Decebal/ Ştefan cel Mare
Decebal; Dochia şi Traian
Cronica lui Gr.Ureche, Apus de Soare, Fraţii Jderi, Dumbrava Roşie.
Mircea cel Bătrîn/ Mihai Viteazul
Scrisoarea III
Paşa Hassan, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, Răzvan şi Vidra
Zoe Trahanache - caracterizare
Comedia “O scrisoare pierduta”, reprezentata scenic in 1884, este o comedie realista de moravuri politice si ilustreaza dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati.Pe fondul agitatiei oamenilor publici se nasc “intelectuali independenti” si membrii partidului de guvernamant, personaje ridicole puse in situatii comice, cu scopul de a satiriza moravurile politice ale vremii.
Morometii - Marin Preda
Discutiile dintre ei doi, destul de numeroase, provocate mai ales de Moromete-tatal, au semnificatia unei confruntari intre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii. Niculae Moromete crede intr-o “noua religie a binelui si a raului” si devine “apostolul” ideilor socialiste care prevad, odata cu schimbarea intregii societati, innoirea radicala a satului.
Doua loturi - rezumat
Autorul foloseste elemente specifice comediei. Numele personjelor este sugestiv –desi vine de la Elefterie, Lefter inseamna sarac fara un ban—iar in nuvela actiunea este modificata prin lovituri de teatru, -- lozurile castigatoare, pierdere lor, gasirea lor neasteptata in sertar si faptul ca serile sunt inversate—.
O scrisoare pierduta - dupa clasa tipologica
3.Cocheta adulterină
Zoe Trahanache, soţia lui Zaharia Trahanache şi amanta lui Tipatescu, este singurul personaj feminin al lui Caragiale care reprezintă doamna distinsă din societatea burgheză, nefăcând parte din lumea mahalalelor. Este tipul cochetei, este inteligentă, autoritară şi işi impune voinţa în faţa oricui. Marchează în comedie triunghiul conjugal.
D-l Goe. Caracterizarea personajului principal
Falsul portret facut de mamite il arata pe Goe fiind iubitor,
destept si foarte cuminte.Prin replicile atribuite lui Goe,autorul isi arata dezaprobarea,ironia,educatia primita gresit din partea parintiilor si multe altele.
Gheorghita Lipan versus Harap Alb
In ambele texte cei doi novice sunt dirijati de catre doi mistagogi.In roman mistagogul este mama protagonistului,indrumandu-l si ajutandu-l pe tot parcursul calatoriei,insa in basm personajul cu rol de mistagog este personajul negativ care il supune pe protagonist la incercario dintre cele mai grele.
Caracterizare Sobieski - caracterizarea personajelor
Caracterizare Sobieski - caracterizarea personajelor - Publicist, traducător, poet, dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei istorice româneşti, neegalate până astăzi, Costache Negruzzi este un deschizător de drumuri în literatura română modernă, „un clasic al romantismului” (Al. Piru).
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Valoarea literara a basmului cult “Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este data atat de evolutia firului narativ,cat si de constructia unei tipologii exemplare. Harap-Alb este protagonistul eponim al basmului care se incadreaza intr-o tipologie inedita,conturata pe baza unor trasaturi definitorii.
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Evolutia personajului Stefan Gheorghidiu
Trăsătura lui Ştefan care domină nu numai începutul iubirii, aşa cum admite el, ci toată acea perioadă, este orgoliul. Din acest motiv începe să se lege sufleteşte de Ela, pentru că îi face plăcere să fie preţuit de ea şi admirat de colegii şi prietenii săi. Iubeşte pentru a îi demonstra cât de uşor o poate face fericită. Treptat, se convinge că îşi va petrece restul vieţii cu femeia de lângă el, care îi pare nu superioară sufleteşte şi moral, dar uşor modelabilă. De aici încolo, Ştefan încearcă să facă din Ela idealul său în iubire, femeia perfectă, absolută. Probabil că acesta este factorul declanşator al răcirii relaţiei dintre cei doi; femeia se simte subjugată şi capătă nevoia de a evada dintr-o relaţie în care nu poate fi ea însăşi, ci este supusă unor tipare.
Popa Tanda - caracterizarea personajului
Popa Tanda - caracterizarea personajului - Parintele Trandafir, personajul nuvelei “Popa Tanda” de Ioan Slavici, este un personaj complex, prezentat prin diferite modalitati de caracterizare si procedee artistice.
Prin caracterizare directa inca din expozitiune, naratorul evidentiaza unele calitati ale personalului. Ca mod de expunere intalnim descrierea in cadrul careia sunt enumerate insusirile personjului: « este un om bun, a invatat multa carte si canta frumos, vorbeste drept, cumpatat, ca si cand ar citi din carte » (remarcam epitetele si comparatia).
Naratorul ii gaseste si defecte pe care le prezinta de asemenea direct. Parintele Trandafir este prea aspru in relatiile cu semenii: “prea de-a dreptul”, “ prea vede fatis”, “nu mai suceste vorba”, “spune drept daca i se pune ceva pe inima”. Aceste insusiri ...
Popa Tanda - caracterizarea personajului principal
Parintele Trandafir este personajul principal al nuvelei,fiind prezent in toate momentele actiunii si infatisat in evolutia sa.
El este fiul dascalului Pintilie din satul Butucani,localitate unde mai tarziu ajunge preot. Aici isi intemeiaza o familie si isi profeseaza meseria in timp limitat.
Inca din expozitiune naratorul apeleaza la caracterizarea directa evidentiind calitatile si chiar defectele acestui personaj.
El este:”om bun ;a invatat multa carte si canta mai frumos decat chiar raposatul tatal sau”.
Este un om caruia ii place sa vorbeasca drept si nu pe ocolite,spunand astfel lucrurilor pe nume :”si totdeauna vorbeste drept si cumpanit ca si cand ar citi din carte”.
Parintele Trandafir a fost invatat cu munca asa ca el este un bun gospodar,abil,caci reuseste sa faca din nimica ceva,este un bun familist,ingrijindu-se sa nu lipseasca ...
Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata, apartinand prozei realiste
Gesturile, balbaiala, raguseala sunt arme de aparare, reactii provocate de teama de a nu fi jefuit, de a nu fi pus in situatia de a da vreun ban cuiva. Relatia cu celelalte personaje este dominata de o suspiciune permanenta. Este temator fata de oricine, are o spaima evidenta fata de autoritati, de oficialitati.Umanizarea avarului se motiveaza prin respectul pe care Giurgiuveanu il are pentru Pascalopol, prin increderea fata de Felix si dragostea pentru Otilia.
Clopotnita de Ion Druta - Caracterizarea personajelor
Autocaracterizarea:era mîndru ca avea 1,85 m,era tînăr şi frumos.După aspectul fizic nu prea era îmbrăcat, purta nişte vechituri.După calităţile morale era un bărbat inteligent ce işi iubea neamul.
Relaţia lui cu unele persoane era bună,de exemplu:cu Turcul care era mereu de sprijin,cu Jenea –care o stima ca pe o soţie,si cu Balta,dar din cauza clopotniţei au ajuns a fi duşmani. Dupa parerea mea Horia eun om inteligent dar faţă de soţia sa a fost incorect,lăsînd ca dragostea lor să se stingă,pleca deseori fără să-i spună nimic.
Caracterizarea personajului de roman - Vitoria Lipan
Mihail Sadoveanu, unul dintre marii prozatori ai sec XX, a creat o opera literara impresionanta.Romanul “Baltagul” este una din capodoperele sadoveniene, o scriere memorabila, nu numai prin continut cat si prin personaje.Fie personaje principale, secundare sau episodice, sunt firi tenace, caracteristice lumii patriarhale pe care o reprezinta.
Marimea si tipologia costurilor
Marimea si tipologia costurilor
„În literatura economică se face diferenţa între concepţia economiştilor teoreticieni şi cea a economiştilor practicieni. Astfel, din punct de vedere contabil, costul cuprinde, în componenţa sa, numai ceea ce, efectiv reprezintă cheltuială măsurabilă, în bani, efectuată de către agentul economic respectiv pentru plata materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei, salariilor, transporturilor etc. pentru amortizarea clădirilor, utilajelor, instalaţiilor, ca şi pentru prevenirea sau înlăturarea poluării mediului natural de viaţă etc.
Marimea si tipologia costurilor
Tipologia comunicarii - Comunicare si relatii publice
Reprezentarea grafică a comunicării formale
Comunicarea de sus în jos este cea dintre superior şi subaltern (indiferent dacă este vorba de superiorul direct sau nu).
Comunicarea de jos în sus este cea dintre subalterni şi superiori. O bună comunicare se poate realiza atunci când se creează o atmosferă propice, permisivă.
Medie note: 8.10 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!