Tudor arghezi-psalmi
Tudor Arghezi - Psalmi
În psalmii arghezieni surprindem mai degrabă ecouri ale Vechiului decât ale Noului Testament. Poetul e un emul al acelor mitic-arhaici homines religioşi care s-au luat la harţă cu Domnul lor, l-au înfruntat, au violentat cerul, s-au luptat cu îngerul. Tonul său, în genere, este acela al unui Iov, bărbatul care nu cedează, nu acceptă nici un compromis, nici resemnare, care se-afirmă pe sine în faţa unui Iehova pierdut în tenebre şi tăcere. Cuvântul său este stârnit chiar în Tăcerea absolută căreia i se adresează şi în care se aude pierind.
Psalmul I. - „Aş putea vecia cu tovărăşie” este revolta lui Arghezi împotriva Tatălui, al lui Dumnezeu cel vechi care s-a retras, s-a ascuns şi părăsit omul. Acesta e singur cu puterile sale. El este noul Prometeu; el creează lumea. Arta purcede din el şi în această ipostază de creare a unei lumi noi, de depăşire a condiţiei creaturale, el sfidează divinitatea, luând vecia drept complice. Arta are ...
Psalmul de taina
Poezia se deschide cu o exclamaţie, începând, astfel, brusc, ca o invocaţie a celei pierdute :
O, tu aceea de-altădată,
ce te-ai pierdut din drumul lumii !
Care mi-ai pus pe suflet fruntea
Şi-ai luat într-însul locul mumii.
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:Poezia “Nu-ţi cer un lucru” face parte din capitolul Psalmilor arghezieni. În jurul psalmilor, s-a produs multă exegeză critică. Unul dintre cei ce a comentat Psalmii e Pompiliu Constantinescu: “Lirica meditativă a Psalmilor schiţa numai un gest al rugăciunii; drama lor ţine mai mult de plângerile lui Iov, atins de lepra trufiei, secătuit, exasperat de o boală lăuntrică, de care se va vindeca prin credinţa în revelaţia cosmică a Divinităţii”.Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Psalmii de Tudor Arghezi
Stiu ca steaua noastra, agera-n tarie,
Creste si asteapta-n scripca s-o scobor.
Port in mine semnul, ca o chezasie,
Ca am leacul mare-al mortii tuturor.
Pentru ce, Parinte,-as da si pentru cine
Sunetul de-ospete-al bronzului lovit?
Painea nu mi-o caut sa te cant pe tine
Si nu-mi vreau cu stele blidu-nvaluit.
Trupul de femeie, cel imbratisat,
Nu-l voi duce tie, moale si balan;
Numai suferinta cerului, pacat
Nu-i cu ea sa turburi apa din Iordan.
Vreau sa pier in bezna si in putregai,
Nencercat de slava, crancen si scarbit.
Si sa nu se stie ca ma desmierdai
Si ca-n mine insuti tu vei fi trait.
Universul poetic - Tudor Arghezi
Poezia filozofica argheziana se adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada. Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt “Psalmii”, in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: “Vreau sa te pipai si sa urlu: “Este!””.
Marile teme ale liricii argheziene
Doua atitudini se pot defini in trairea sentimentului de dragoste:
a) Una de reticenta, de amânare a clipei erotice (Melancolie, , Creion (Obrajii tai mi-s dragi)
b) Împlinirea erotica care este urmarita si exprimata în ambianta universului casnic din care natura vegetala si animala, în toata bogatia, varietatea si splendoarea ei, nu poate lipsi.
Femeia devine stapâna acestui univers, ea fertilizeaza acest univers în care barbatul devine sub influenta pozitiva a femeii un luptator si un demiurg (Mireasa, Casnicie, Mirele ).
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Astfel creatia Argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori. In prima poezie “Adam si Eva” aflandu-se singuri D-zeu decide sa aiba copii frumisi cinstiti si nevinovati.
Titanic Vals de Tudor Musatescu
Titanic Vals de Tudor Musatescu
Dupa discutia lor in legatura cu numele copiilor ales de catre bunicul lor, majoritatea pleaca in diferite locuri, ramanand acasa doar Gena care il ajuta pe Decebal la teme. Sunt,insa, curand intrerupti de
Titanic Vals de Tudor Musatescu
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in care primii oameni cad in pacat, se infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul interzis. Din text se subintelege intreaga intamplare plina de semnificatii ce descopera taina caderii primului intr-o forma capabila de a putea fi inteleasa si cugetata. Raspunsul „aspru si scurt” al oamenilor in fata divinitatii pune in evidenta importanta extraordinara a poruncii. Mancand sin pom au incalcat porunca lui Dumnezeu. Adam a invinovatit-o pe Eva, iar Eva pe sarpe.
Prefata - Tudor Arghezi
Secvenţa următoare defineşte relaţia autor-cititor. Autorul i se adresează direct cititorului, adresâdu-I-se întâi cu “Domnule”, pentru ca mai apoi săl numească “Domnule Confrate”.Între cei doi-autor şi cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directă, sinceră şi făcută cu modestie. Relaţia autor-cititor este atât de strâsă, încât eul liric se confesează, ca mai apoi să-l sfătuiască.
O furnica de Tudor Arghezi
O furnica de Tudor Arghezi:In operele sale, scriitorul imagineaza un univers, recreeaza o lume. De aceea, literatura nu se confunda niciodata cu realitatea, fiind un produs al fanteziei creatoare a scriitorului.Poezia O furnica face parte din volumul Versuri de seara.
In prima strofa autorul ne arata cu ajutorul cuvintelor “ieri”, “la pranz” momentul in care se desfasoare intamplarea pe care o relateaza.
Tudor Arghezi - Biografie
Mama copilului, profesoara, a fost nevoita sa-si ascunda maternitatea si sa-si lase fiul la Paris, in grija unei doici. Ingrijorat, Arghezi s-a hotarat sa plece la Paris unde a stat putin timp, apoi s-a mutat la Fribourg unde a scris poezii si a participat la cursurile universitatii din localitate, dar nu a fost multumit de puternicul accent catolic al acesteia. S-a mutat la Geneva, unde a scris poezii, a asistat la cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, a lucrat intr-un atelier al unui bijutier.[5]
De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
Referat despre De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
In prima strofa vocea tatalui esti si vocea eului liric. Averbul “o data” marcheaza eventualitatea mortii, iar eul liric ciudat. Prin repetitia adverbului “o data”, se accentueaze ideea ca moartea e un eveniment necircumscris temporal. Finalul strofei marcheaza posibila moarte in plan natural.
Tudor Vianu - critica stilistica
Prin aria de preocupari (literatura, arta, estetica, filozofie, stilistica, sociologie, comparatism) si prin intermediul cultural pe care l-a traversat (1916-1964), Tudor Vianu a reprezentat in cultura romaneasca un spirit sintetic, de inalta clasa umanista, situat alaturi de Maiorescu, Lovinescu, Ibraileanu si Calinescu prin studiile dedicate literaturii universale, literaturii comparate si literaturii romane in sistemul estetic si artistic al marilor culturi europene.
Psalmul 91 si Nu-Ti cer un lucru - Tudor Arghezi
Strofele urmatoare sunt un argument al cererii făcute. Aici eul liric ne spune că Dumnezeu n-a mai trimis un semn de foarte mult timp şi ne dă de înţeles că El ar fi uitat de pământeni. Aceasta transmite cititorului un sentiment de desnădejde, dar care nu ţine foarte mult pentru că mai există o speranţă: magii ce au venit la naşterea Domnului Isus au avut un semn - steaua, iar Iosif, tatăl Mântuitorului a primit un “înger de povaţă”, cu care a stat faţă-n faţă, vorbindu-i.
Tudor Vladimirescu
Cunoscător al limbii germane, Tudor a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala Austriei. Întors în ţară la începutul anului 1815, Tudor află că garnizoana otomană din Ada-Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj, distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi şi îi luase toate bucatele.
Dinastia Tudorilor
În două rânduri, în anii 1487 şi 1491, Henric al VII-lea a fost ameninţat să-şi piardă coroana. Centrul comploturilor se afla în Burgundia, la curtea ducesei Margareta, sora fostului rege englez Eduard al IV-lea. Cele două încercări ale partidei de York de a veni cu o armată numeroasă din Irlanda şi de a impune la tron nişte impostori, mai întâi pe Lambert Simnel (1487), apoi pe Parkin Narbeek (1491), au eşuat, înfrângerea răsculaţilor dovedind forţa de care dispunea Henric al VII-lea.
Printre măsurile energice luate de rege pentru a pune capăt tulburărilor interne se numără noua organizare dată armatei. Suitele şi trupele seniorale au fost desfiinţate prin lege. S-a dezvoltat artileria, cu ajutorul căreia oştirile feudale, înarmate cu arcuri, platoşe, săbii şi spade, erau uşor scoase din luptă.
Pentru ca regalitatea să dispună de o oaste numeroasă, înzestrată cu un armament modern, costisitor, şi pentru a avea la dispoziţie ...
Medie note: 8.15 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!