Tudor arghezi eul poetic
Tudor Arghezi - eul poetic
În scurta istorie a discursului poetic românesc, momentul arghezian are o importanţă deosebită tocmai prin tentativa dramatică – manifestată în act –de constituire a unui eu poetic autonom. Foarte puţini dintre cei care s-au ocupat de poezia lui Tudor Arghezi au dat atenţia cuvenită acestei probleme esenţiale în evoluţia conceptului modern de poezie la noi.
Se cunoaşte că efortul maxim, în cele aproximativ două secole de poezie scrisă, se leagă mai ales de emanciparea dificilă a genului liric de sechelele oralităţii – instituite de o nelipsită tradiţie orală – în structurarea discursului poetic de până la Vasile Alecsandri şi chiar şi după nu întâmplător bardul de la Mirceşti este autorul celebrului enunţ “românul s-a născut poet” ce modelează – explicit sau implicit – poeticitatea confuză a tuturor poeţilor ce ...
Arghezi - Estetica uratului
Tudor Arghezi ,poet al întrebărilor,realizează cea mai adăncă reformă a limbii poetice pe care o poate nota istoria litaraturii noastre moderne,comparabilă cu reforma facută în literatura franceză de Victor Hugo ,altadată întemeind “republica vocabularului ”pe concpţia că “Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei”,poetul nostru selectază alte sectoare ale lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse în poezie,dând astfel ,”dreptul de cetate tuturor cuvintelor ,chiar [i celor compromise.”
Creatorul sincronismului,Lovinescu emisese despre Arghezi ,în Criticele sale opinii elogioase,sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii române contemporane:”Se poate afirma că Tudor Arghezi începe o nouă estetică :”estetica poeziei scoasă din detritusuri verbale” ”.În întregime adevărată ...
Tudor Arghezi - opera
Aici VA scrie piesa Seringa. In 1944 este eliberat din lagar, iar in anul 1946 la 15 iunie, cu prilejul implinirii a 50 de ani de activitate literara, I se decerneaza Premiul national pentru literatura, si Meritul cultural . IN anul 1947 apar doua volume de versuri “Una suta una poeme (de fapt, o suta de poeme , poezia “Aci, la noi” fiind eliminata ) si Tara piticilor . Intre anii 1937-1947 Tudor Arghezi si-a injghebat o mica tipografie, compusa dintr-o masina placa n.12 , un boston, un tighel, o masina de taiat hartie si alte materiale necesare. In acesta mica tipografie, intentiona sa-si publice intreaga opera . Mesterul tipograf era chiar Tudor Arghezi , cu cei doi copii , ucenici.
Tudor Arghezi - Universul poetic
Poezia filozofica arghezianase adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.
Tudor Arghezi - poezia erotica
Dragostea se manifestă ca o adevărată lingoare. Iar poezia cu acest titlu marchează, de fapt, momentul când, indirect, poetul foloseşte prilejul de a-şi reproşa inconsecvenţa de a nu fi persistat pe drumul început. Gradul până la care cugetul poate fi stăpânit de o anumită mentalitate în ceea ce priveşte concepţia despre puritatea sufletească şi desăvârşirea etică ni-l dezvăluie povestirea Epipharia(Icoane de lemn). În zbuciumul şi în prăbuşirea lui Macarie de pe culmile unei poziţii iluzoriu câştigate împotriva vieţii, se relevă, în tot dramatismul său, însuşi procesul de eliberare a poetului şi de lepădare cu eroism a unei prejudecăţi ce constituise până atunci viziunea lui despre lume. Asistăm, deci, la actul de convertire la viaţă, la acceptarea acesteia, a lumii pământene, cu scara valorilor ei. Izbăvit de credinţa ce-l răvăşise prin ţinuturi străine şi aride, fără a mai păstra urma vreunei reticenţe de acest gen, poetul ...
Tudor Arghezi - Poezia universului marunt
Atunci când coboară în universul mărunt ori familiar, Tudor Arghezi păstrează unghiul de vedere cosmic. Gângania care cade în călimară (Îndoiala – Cetatea literară) este un mit picat într-o mare neagră dintr-un empireu de garoafe: ,,O zburătoare mică a făcut popas /La cărturarul nostru, pe compas, /pornită-ncoa din cine ştie /Care stihie de hârtie. /Îndrăgostită de cristale /Şi pogorând pe masă în spirale, /Gângania, de patru ori la fund /Şi-a tăvălit mitul rotund. /De patru ori, cu aripa murdară, /Fu scoasă teafără din călimară /Şi cărturarul dacă nu veghea, /Ar fi murit în ceaşca de cafea”.
Tudor Arghezi - viata si opera
Tudor Arghezi (pseudonim luat de la numele vechi al raului Argses , Arghesis) , pe numele adevarat Ion N. Theodorescu , s-a “nascut in Bucuresti, la 21 mai 1880, cu origini parintesti din Gorj” . Vede lumina zilei in strada Tarani , nr 46, in casa parintilor sai : “Fiu legitim al domnului Nae Theodorescu, de ani treizeci si unu, comersant , si al doamnei Maria, de ani optsprezece “( certificat act de nastere nr 542 ) . Urmeaza scoala primara “Petrache Poenaru”, situata in apropierea Pietei Amzei . Numele primului dascal , parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata amintire , ori de cate ori Tudor Arghezi il va convoca in scrierile sale. Urmeaza cursurile gimnaziului “Dimitrie Cantemir” si apoi pe cele ale liceului “Sf Sava” din Bucuresti .
Tudor Arghezi intre credinta si tagada
Calea Crucii, drumul parcurs de Isus din Gradina Ghetimani pâna la
locul rastignirii, pe muntele Golgota, înseamna suferinta, umilire,
purificare prin durere fizica dar mai presus de toate, acceptarea
tuturor patimilor. Acest drum presupune o ascensiune in plan spiritual
si în acelasi timp un declin fizic, finalizat prin moarte si înviere,
adica triumful lui Dumnezeu asupra raului.
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica - Este o operã literarã care conţine o expunere a unor percepţii(idei) referitoare la creaţia poeticã, folosind mijloace artistice. Poezia „Cuvânt” publicatã în volumul „Cărticica de searã” poate fi consideratã o artã poeticã în care poetul defineşte cu mijloacele literaturii, una din temele creaţiei sale.
Prefata - Tudor Arghezi
Pe “tovarăşii de coate”(aşa cum îi numeşte autorul) îi cuprinde toropeala, ochii li se închid şi mâinile le amorţesc:
“Ochii ni s-au cam închis,
Mâna ne-a cam amorţit
Şi-a ieşit ce a ieşit.”
Tablouri biblice de Tudor Arghezi
Astfel creatia Argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori. In prima poezie “Adam si Eva” aflandu-se singuri D-zeu decide sa aiba copii frumisi cinstiti si nevinovati.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Atentia lui Arghezi pentru scrierile cu subiect religios se observa cu usurinta in intreaga sa creatie. Stilurile, insa, in care sunt abordate acestea sunt din cele mai diferite. Daca in “Psalmi” poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia “Pedeapsa” eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stilistica.
Tudor Arghezi - Psalmi
În Psalmul III. „Tare sunt singur, Doamne, şi piezis!” poetul se simte însingurat şi părăsit. Dumnezeu ascuns, mut, inexistent îl condamnă la singurătate, împotriva căreia se revoltă cerând din partea Divinităţii un semn care să-i îndemne paşii. Dacă în primii trei Psalmi, poetul se răzvrătea împotriva divinităţii în Psalm IV „Ruga mea e fără cuvinte” poetul ne prezintă confruntarea sa cu Logosul, cu Dumnezeu - cuvântul. Chemarea sa (dublă; ca profet şi poet) este condamnarea sa. Toate ambivalenţele, ambiguităţile şi paradoxurile naturii sale îşi au sorgintea în această criză originară a Cuvântului. Psalm IV este expresia unei disperări a cugetului, privind existenţa însăşi a eului.
O furnica de Tudor Arghezi
In a treia strofa scriitorul foloseste adresarea directa. Acesta personifica gandul care o intreaba mahnit pe furnica, lucru care ne arata inca o data grija si dragostea pe care o poarta micii fapturi.
De asemenea, aceste sentimente le putem observa si datorita adresari cu substantivul “tata”, accentuand starea de afectiune parinteasca pe care autorul o manifesta.Pentru a accentua confuzia furnicii creatorul a folosit imagini dinamice “Un’ te duci”, “nu te-ai lamurit”, “si-ai ratacit”, “te-ai suit”, “sa-ti arat”.
Testament -Tudor Arghezi
Din aceasta strofa reiese si faptul ca poetul asociaza cartea cu un mestesug. In lumea lui Arghezi prin arta se subantelege metarmorfozarea cuvintelor, astfel : ,,Veninul strans l-am preschimbat in miere/lasand intreaga dulcea lui putere"
Lumina lina de Tudor Arghezi - comentariu literar
Opera literara "Lumina lina" face parte din volumul de debut al poetului Tudor Arghezi , volum publicat in anul 1927.Opera apartine genului liric , deoarece autorul isi exprima sentimentele de admiratie fata de albina ,direct.Expresivitatea textului este data si de prezenta eului liric , ilustrata prin forme verbale si pronominale de persoana a- intaia a : "Iubesc.." , "mea".Tilul , alcatuit din substantivul " lumina" si adjectivul "lina" este unul metaforic ce trimite la fragilitatea vietii ,micii vietuitoare .
Testament de Tudor Arghezi
-> metafora "carte" are un loc central in aceasta arta poetica, fiind un element de recurenta.
Testament de Tudor Arghezi
Poezia debuteaza cu un mesaj catre fiu: "Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte". Cartea - element recurent in text - reprezinta puntea de legatura intre trecut si viitor plasand creatia artistului cult in continuarea celei anonime, in spirit traditionalist.
Medie note: 8.30 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!