Tudor arghezi psalmi
Tudor Arghezi - Psalmi
Tudor Arghezi - Psalmi - Până să ajungă la cunoaşterea şi însuşirea filozofiei materialist-ştiinţifice clarificatoare, poetul s-a războit cu fantomele Divinităţii şi morţii, ale vieţii viitoare - într-o luptă piept la piept dramatică şi îndârjită al cărei rod literar îl constituie unele dintre cele mai strălucitoare creaţii poetice argheziene. Ispita cunoaşterii, setea devorantă, biciuitoare de-a străpunge cu mintea necunoscutul, care, pe aceeaşi măsură cu care poetul se apropia de el, părea a se depărta de mijloacele de pătrundere şi de înţelegere ale lui, stă la baza unei mari părţi din opera de până la Eliberare a scriitorului.
Motivul căutării Divinităţii, prezent în poezia argheziană încă de la primele debuturi ale poetului, devine în Psalmi o obsesie tiranică, înfrigurată căutare care se prelungeşte până în Stihuri de seară şi Hore şi în multe alte poezii şi scrieri în proză ale poetului. Această dramă ...
Psalmul de taina
Dealtfel, această poezie poate fi regăsită, într-o primă variantă, într-o Agată (4) :
Iar tu, aceea de-altădată,
care-ai întins în mine ceaţă,
revin-o doar o clipă-n viaţă,
căci eşti în mine neuitată;
apari din lumea ta, te chem !
apari subt negrul meu tavan,
căci voi : cu glas de uragan
să te blestem.
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi:Poezia “Nu-ţi cer un lucru” face parte din capitolul Psalmilor arghezieni. În jurul psalmilor, s-a produs multă exegeză critică. Unul dintre cei ce a comentat Psalmii e Pompiliu Constantinescu: “Lirica meditativă a Psalmilor schiţa numai un gest al rugăciunii; drama lor ţine mai mult de plângerile lui Iov, atins de lepra trufiei, secătuit, exasperat de o boală lăuntrică, de care se va vindeca prin credinţa în revelaţia cosmică a Divinităţii”.Nu-ti cer un lucru de Tudor Arghezi
Psalmii de Tudor Arghezi
Documentul contine Psalmii lui Tudor Arghezi.
Universul poetic - Tudor Arghezi
Conceptia artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inceput, este una de angajare sociala. Marele poem ciclic din 1956 “Cantare omului” este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. Volumul “1907 – Peisaje” (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. In fine, sa nu uitam proza, fie cea pamfletara, fie cea romanesca, avand un si mai vadit caracter social. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este “Flori de mucigai”.
Aici i si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la “estetica uratului”, careia poetul ii dadea contur in “Testament”: “Din bube, mucigaiuri si noroi / Iscat am frumuseti si preturi noi”. S a afirmat despre poezia erotica argheziana, ca se resimte de influente eminesciene, ...
Marile teme ale liricii argheziene
4.Poezia jocului a boabei si a farâmei:
-Cuvinte potrivite (Cântec de adormit Mitura)
-Buruieni
-Martisoare
-Prisaca
-Cartea cu jucarii (proze)
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poezia “Pedeapsa” de Tudor Arghezi se inscrie in randul poeziilor ce innobileaza liricul prin stilul unic si expresiv plin de semnificatii dure si sentimente dintre cele mai neasteptate. Creatia argheziana este una a contrastelor, poetul fiind intr-o permanenta cumpana intre razvratire si impacare, frumos si urat, cadere si inaltare, disperare si tacere. Poezia “Pedeapsa” poate fi considerata o continuare a poeziei “Adam si Eva” in care tema creatiei, a contextului promordial este reluata si aici ca o prelungire a stilului simplu ce invaluie o serie de motive precum conditia omului primordial, a caderii, si a izgonirii din rai.
Cuvant de Tudor Arghezi - Arta Poetica
Conţinutul textului
1. Textul poeziei se structurează pe baza a 3 idei dominante
2. Relaţia autor-cititor fiind prima idee a textului, este reliefatã de la început prin adresarea directã, sincerã şi modestã a autorului către cititor, căruia i se destãinuie. Citat: vers 1-5
Tudor Arghezi - universul operei
“Cercasem eu cu aerul meu
Sã te rãstorn pe tine Dumnezeu
Tâlhar de ceneri îmi fãcui solia
Sã-ti jefuiesc cu vulturii tãria”.
Prefata - Tudor Arghezi
Prinsoarea este câştigată de eul liric, deci lui îi revine şi mărul creţesc, pe care, din generozitate şi nevrând să-şi jignească tovarăşii, îl taie în patru şi îl împarte cu ceilalţi:
“Şi din toate, vrea nu vrea,
S-a ales povestea mea.
(…)Partea mea, într-adevăr,
Am avut un sfert de măr,
Împărţind un măr creţesc;”
O furnica de Tudor Arghezi
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica” si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”.
Testament -Tudor Arghezi
Poezia ,, Testament" a lui Tudor Arghezi face parte din volumul ,,Cuvinte potrivite", aparut in 1927 si face parte din perioada interbelica alaturi de ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii " a lui Lucian Blaga sau ,,Joc secund" a lui Ion Barbu. Este o ,,arta poetica'' deorece poetul isi exprima in mod direct propriile convingeri, propriile idei despre literatura.Este o ,,arta poetica'' deoarece in cadrul poezii apare o tripla problematica : transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului si raportu dintre inspiratie si tehnica poetica.
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Adam si Eva de Tudor Arghezi are ca tema “esteticii uratului” este prezenta in arta poetica a lui Arghezi, fiind una din cele mai importante si mai surprinzatoare abordari literare ale sale. Tudor Arghezi mai contribuie si la dezvoltarea literaturii pentru copii. Poeziile sale reprezinta o invitatie la “a medita” si “a cunoste”. Temele sale cu tenta religioasa sunt printre cele mai disputate. O astfel de tema se regaseste si in poezia “ Adam si Eva”. Spre deosebire sentimentele si ideile contradictorii din Psalmi, in poezia “Adam si Eva” se renunta la profunzimea detaliilor, si la toata razvratirea impotriva divinitatii cugetata in alte poezii de ale autorului.
Tudor Arghezi - eul poetic
Al doilea moment important în evolutia poeticitatii românesti îl
reprezinta tentativa argheziana de iesire din matricea metafizica,
prin infuzarea discursului cu alta materie lirica, de provenienta
impura, prozaic-realista, care sa conduca la actul reformator de
dez-metafizicizare a traditiei poetice: aceasta în ceea ce priveste
obiectul poeziei, pe de o parte, iar - pe de alta parte - numai odata
cu Arghezi se observa straduinta programatica de a separa subiectul
poetic de o descendenta transcendentala, continuta în mitul poetului
inspirat de tipologia orfic-romantica. Are loc o disipare si o slabire
cvasi-postmodernista a subiectului tare, absolutist-eminescian,
printr-o razvratire totala fata de instanta transcendenta si prin
substituirea acesteia cu o instanta imanenta mai supla, aproape
domestica. Asemenea reformulare revolutionara a poeticitatii a facut
din Arghezi un anti-Eminescu, deschizator de drum pentru avangarde si
post-avangarde, ...
Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu
Atat Barbu, cat si Arghezi, cultiva ideea ca arta are un caracter ludic, pastreaza o ingenuitate sufleteasca, o inventivitate si o libertate spirituala pe care preocuparile grave, omenesti le-au pierdut - "un joc secund, mai pur".
Tudor Arghezi - biografie
Abia in ultimile zile ale luni noiembrie paraseste Bucurestiul, cu destinatia Paris, impreuna cu mama sa. Dupa implinirea unor formalitati greoaie si costisitoare, in cele din urma reuseste sa clarifice situatia copilului, plecand toti 3 spre Zurich, unde drumurile se vor desparti - Maria Theodorescu intorcandu-se in tara,cu Eliazar, iar Tudor Argehzi indreptandu-se spre Fribourg.
Psalmul 91 si Nu-Ti cer un lucru - Tudor Arghezi
Dacă până aici poezia a fost compusă din patru strofe de tip catren, ultima strofă e un distih în care autorul, chiar dacă până atunci nu simţise încă ajutorul lui Dumnezeu, îl laudă numindu-l “veşnic” şi “bun”. Aici autorul crede că Atotputernicul îi va răspunde la rugăciune, trimiţându-i un înger care să-i vorbească după cum îi e dorinţa, fapt pe care îl putem deduce şi din punctele de suspensie de la sfârşitul operei.
Medie note: 8.38 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!